Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2014
Liniste. Cred ca anul acesta am sarbatorit cel mai linistit.... aproape ca am fost pe silent :)) Ce pot spune acum dupa Craciune este ca poate chiar exista o reteta magica, o reteta de ''cum sa sarbatoresti Craciunul - 4 pasi''. In cazul meu, dragoste (iubire, sot, familie, oameni dragi - in doze mici si dese :)) sa nu exageram cu mesele si invitatii zic),cafeaaaaaaaaaaaaaa, zapada si o carte buna :)
Sper ca ati sarbatorit frumos si linistit sau dimpotriva, total nelinistit daca asta ati dorit, fara incidente, enterocolite sau pomi scurtcircuitati :)) 



Amintiri. Una din cele mai dragi amintiri este impodobitul bradului de Craciun cu tata, singura, cu prieteni, cu sotul... Ador sa fac asta si in fiecare an simplul fapt ca mergem/merg sa cumpar un brad este un motiv de fericire. Anul acesta am cumparat unul ca de obicei muuuult mai devreme si ne-am plimbat cateva zile cu el pe bancheta din spate a masinii din lipsa de spatiu in locuinta noastra mica, dar fff draguta :)) Marturisesc ca la de multe ori cand am asteptat la stop l-am mangaiat ca si cum ar fi un pasager drag cu care merg. Si in plus a fost cel mai aromat bradulet de masina ever :)) Zapadaaaa, daca ar fi si nitica zapadaaaa... ar fi cu adevarat Craciunul. Dar cine stie, timpul nu-i pierdut!
Este placut sa vad in fapte, gesturi, actiuni evolutia. Ieri am simtit primele semne ale unei maturizari spirituale :)) Ieri am cules roadele unei perioade indelungate de auto-educare. Ieri am reusit sa fiu in mijlocul unei discutii in care fiecare a adus puncte de vedere si am reusit sa ne pastram un ton prietenos, sa ne coordonam emotiile si sa ne tinem in frau orgoliul, sa nu discutam unul peste celalalt si sa ajungem la o concluzie. Am invatat amandoi ceva util din asta ceva. Punem discutia intr-un loc pretios si mergem mai departe si ne bucuram cat putem noi de bine de aceasta zi pe care avem sansa sa o petrecem impreuna. Incredibil! Uau!!!...asa fac oamenii mari, nu? :) A fost superb sa ma vad. M-as uita la mine de 100 de ori in momentele alea. Am reusit! Primul impuls a fost ca orgoliul sa iasa si sa zbiere, sa urle peste celalalt, sa spuna ceva urat si dureros, sa fie el mai tare!!! Dar m-am tinut tare si am lasat sa treaca cateva minute bune pana emotiile s-au domolit si am p…
Astazi in timp ce traversam o strada mi-am dat seama ca poate a venit timpul sa mai spun una alta despre cum vad viata. Pe langa faptul ca zi de zi imi dau  seama ca relatia cu sotul meu este una foarteeeeee normala si armonioasa, perceptia mea fata de bani s-a schimbat complet - da, sunt foarte importanti, ii iubim, sa ii avem cu totii, insa nu-s totul :) si imbratisarile, planurile, plimbarile, experientele, amintirile, emotiile noastre nu pot fi cumparate. Sunt mult mai ''atenta'' sau ''chibzuita'', cine stie, pate s-a luat e la austrieci...

Nu in ultimul rand, uneori viata merge in fata noastra si parca o si vad cum ne aseaza caramizi, una cat una, pe care sa calcam, sa ne traim experientele si sa ne invatam lectiile. Ea, umila. Noi plini de orgoliu. Tocmai de aceea nici nu o vedem si nu ii intelegem experientele pe care ni le scoate in cale. Din fericire, cu practica si antrenament incepem sa percepem, sa vedem ca printr-o ceata ce vrea sa ne comuni…