Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din august, 2013
Si ... incepe un nou an scolar si vad tot mai des la noi in magazin, la H&M, parinti care vin cu adolescentii lor sa isi cumpere chestii pentru scoala. Ei...vor banii parintilor si se roaga sa plece mai repede sa nu ii mai scaie ce blungi sa isi ia, de ce la pretul ala, de ce sunt deja rupti si tot asa. Parintii.... unii sunt acolo, altii nu. Unii sunt ca niste simple portofele, altii...chiar sunt alaturi de copiii lor si le face placere si impreuna fac o echipa frumoasa, le aduc haine la cabina, chiar si pustilor le face placere sa aleaga impreuna cu mamele lor sau tatii lor haine... Chiar astazi am vazut un tata adorabil care isi conducea fiica prin labirintul jeansilor... :)) dar acestea sunt exceptii. Majoritatea sunt destul de tensionati...si ies din magazin cu plasele pline si fetele la fel de incordate cum au intrat... DE CE OARE?... stau si eu si ma intreb amintindu-mi cum era cand eu eram pustoaica si nu-mi doream decat banii alor mei si sa ii cheltuiesc pe cea mai misto

home ... sweet home

Si a venit momentul in care toti si toate se pare ca ne-am gasit un loc potrivit. Sincer a fost foarte emotionant sa incep sa picur pe ici pe colo pe un nou teritoriu... stiu ca toti va ganditi acum la un caine care marcheaza un gard sau un parc :)) insa intr-un fel cam despre asta este vorba, nu??? ... :))  Eeeii bine astazi am inceput timid sa ma asez pe un nou teritoriu si a fost placut.  Este prima data cand fac asta si am senzatia ca este foarte important tonul si modul in care asezi lucrurile si intri in viata cuiva si dai la o parte sau mai incolo lucrurile cuiva si... cauti masura potrivita, potrivita amandurora, intr-un final sa fie spatiul amandurora :)
Astazi stand asa linistita in locul meu preferat din Graz si citind una dintre cartile scrise de Tolle mi-am dat seama ca si el si altii ca el sunt practic niste filosofi 'moderni', niste filosofi contemporani care studiaza de fapt in amanunt viata, moartea, iubirea, relatiile... toate capitolele importante din viata noastra, utilizand tot tezaurul lasat de altii, filosofi, artisti, cercetatori, oameni de stiinta, conducatori... Eu una asa vad toata literatura aceasta scrisa in ultimii ani despre dezvoltare personala, ca pe o noua forma de filosofie.. Iar pentru unii este de fapt chiar o noua filosofie de viata :)
Astazi ciocnesc pentru granite, asteptari si gasitul echilibrului! Deci o sa bem muuuult!!! :) Cred ca am mai scris despre granite pana acum dar o mai fac o data cu riscul ca veti spune ca nu am inspiratie :)) M-am minunat si bucurat zilele acestea ca am reusit sa trec o "granita interioara", era un zid foarte inalt ridicat intre mine si o persoana draga. Parea greu de strabatut, urcat, sarit, escaladat, doborat, gaurit :))... Si totusi la momentul potrivit, intr-o zi normala, am prins curaj si am sarit de la sine acel zid.  Cat despre asteptari, tema mea favorita :))cred ca m-am mai temperat insa continui sa le am si sa ma supar cand "nu imi sunt indeplinite"... Imi dau seama acum cam ce dubios suna..."nu imi sunt indeplinite"...Parca si aud cum striga fraza asta: " de ei, de altii, ei sunt de vina"... Ego-ul asta... Revenind, si nu in ultimul rand, echilibrul. Hmmm... Voi l-ati gasit? :))) L-ati vazut?? :))) Cum arata??? nu de alta dar poate
Despre granite si despre trecerea lor la propriu si la figurat. Despre distanta si cum ne desparte sau... dimpotriva, ne aproprie... despre asteptari depasite sau inselate... despre minunea care sta in spatele fiecarui loc descoperit sau redescoperit... despre a fi intre pamant natal si pamant "adoptiv"... cam aceastea au fost gandurile mele in ultimele patru zile cand m-am redescoperit si am redescoperit locul natal cu alti ochi, de roman turist in Romania, iar partea cea mai frumoasa este ca am avut sansa impartasirii acestui "Bucuresti al meu" persoanei dragi :)  Cred ca toti cei care traiesc la distanta de locul natal ajung sa simta o nevoie pe care e dificil sa o cataloghezi... o fi foame sete, poate dor sau nerabdare, neliniste... E acolo si te roade uneori, te cheama, te striga... poate chiar o vezi...  Asa ca m-am dus la EA! si m-a primit asa cum imi doream, calda si frumoasa, imi vine acum in minte imaginea unei prietene vechi, care iti deschide usa casei

Bling Bling :)