Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2015
M-am tot gandit la momente speciale. Cum ajungem sa le dam titlul de momente speciale? Ce le face pe altele mai putin speciale?
Si eu ma regasesc de multe ori in aceasta situatie in care impart viata in momente speciale si momente mai putin speciale. Cred ca in ambele situatii, si cand atribuim si cand luam acest atribut multor momente din viata noastra, noi decidem.
Ce am invatat insa este ca orice zi poate avea momentele ei speciale. Depinde doar de noi cum vrem sa traim fiecare zi. Este drept ca poate nu vor avea toate surle si trambite, torturi si artificii, rochii de seara sau bijuterii, lacrimi de bucurie sau un apus pe o plaja exotica. Pentru mine, faptul ca pot petrece momente frumoase alaturi de sotul meu, chiar daca nu sarbatorim ceva anume, este un prim pas in a transforma acea zi intr-o zi speciala. Apoi tot ce tine de familie, o zi in care am sansa sa imi vad bunica in viata sau in care pot sa ma bucur de minunatiile pe care ni le ofera natura sau oamenii cu care interact…
Astazi am facut un mic invertar al celor mai recente daruri sau dorinte implinite cu ajutorul Universului. Personal cred ca este foarte bine sa nu le uitam ci sa tinem un jurnal sau sa ne reamintim periodic si sa multumim pentru acestea. Recunostinta poate fi aratata si traita in cantitati mari :) Nu dauneaza sanatatii. Dimpotriva! Recomand cantitati cat mai mari de recunostinta! :)

Mi-am inceput ziua uitandu-ma la un scurt interviu cu Louise Hay si ma uimeste si pe mine de fiecare data ca dupa o vreme, dupa ce parcurgem o anumita cantitate de informatie, dupa ce trecem de niste initieri sau practicam o anumita forma de terapie, descoperim aceasta "cutie cu scule" pe care ne-am format-o si din care putem scoate in functie de situatie o anumita "cheie".

Ma bucur ca am si eu o astfel de cutie. Ma bucur ca am o biblioteca din care pot scoate carti care ma ajuta sau pe care le recitesc si constat ca gasesc mereu ceva nou, ma bucur ca pot sa revad interviuri cu oameni ca…
De fiecare data cand imi vad prietenii fericiti ma simt si eu fericita. Habar nu am cand o sa ai ajung in Romania, insa binecuvantez digitalizarea si faptul ca asa mai traiesc si eu intr-o anumita forma alaturi de voi toti :D

Ma bucur ca nu va stergeti chiar toti conturile de Facebook si ca mai exista si varianta Skype in cazul in care le-ati sters si ca ne mai scriem si e-mail-uri cu detalii cu poze din cand in cand si ca ne mai vedem uneori si pe LinkedIn si mai vad si eu pe unde mai lucrati. 

E frumos! Nici nu mi-as fi putut imagina cum ar fi fost sa ne scriem scrisori, care ajung in cateva zile sau saptamani sau cum ar fi fost sa nu ne mai scriem, sa nu mai comunicam... 
Doar sa ne gandim uneori unii la altii si sa ne intrebam daca nu cumva ne-am uitat sau sa speram ca exista un alt soi de forma de comunicare si ca in acelasi moment va ganditi si voi la mine... 

Sunt o romantica si pare ca raman om de comunicare :) Provoaca-ma sa tac si mi-ai pus capac pentru toata ziua. Roaga-ma sa n…