Treceți la conținutul principal
Cred ca am ajuns intr-un punct in care as striga in gura mareeeeeeeeeeeeee ca il iubesc. Astazi am avut in minte o singura intrebare: Exista dragoste vesnica? Adica... stiti voi... il intalniti, o intalniti si va iubiti si chiar mergeti mai departe impreuna si chiar sunteti fericiti si faceti TOTTTTT impreuna?!! Am cateva exemple in preajma si ...de fiecare data cand le aud cum povestesc imi apare un zimbet mareeeeeeeee pe fata. De pilda am o colega care a primit tot timpul de la sotul ei scrisori. Doar ca el nu avea bani pt timbru si totusi ea le primea :) Cred ca postasul era un mic Cupidon :))) Sunt inca impreuna, au trait razboiul impreuna, au emigrat impreuna, au pierdut atunci toate scrisorile de dragoste, au doi copii si .... da sunt inca impreuna iar ei i se lumineaza fata cand vorbeste despre el si tineretea lor. 

Cu acelasi entuziasm, insa fara razboi experimentez si eu iubirea. Mi se pare incredibil cum pur si simplu tot ce ai zis candva ca tu nu vei face si e oricum dubios si lameeeee acum pare ceva super normal si chiar iti doresti sa primesti un inel de la iubitul tau, sa il visezi, sa il cauti prin vitrine, sa il gasesti , sa te gandesti la el tot timpul, sa il vezi pe deget, sa stabiliti o ipotetica data a casatoriei, sa te gandesti ce masa si din ce lemn iti vei cumpara in locuinta in care vei locui cu el, sa .... inca un milion de lucruri... :) 

Pus si simplu simti ca este persoana careia ii poti spune ORICE fara sa te judece, simti ca ii poti cere ajutorul, ca iti doresti sa faci alaturi de el/ea TOT!!!!! De multe ori colegilor sau cunoscutilor li se pare ciudat sau dubios cand zic ca mi-ar face placere sa am mai mult timp alaturi de iubitul meu... si imediata intrebare este: pai nu locuiti impreuna? BA DA! dar nu suntem doar mobila de interior :)) Adica ne-ar face placere sa traim activ impreuna, sa avem timp nu doar sa ne trezim impreuna ci sa si citim, mancam impreuna, plimbam, povestim si inca un milion de lucruri. Si imediat mi se zice: AAAAAAA...sunteti proaspat indragostiti, nu? Mmmmm nu stiu cat de proaspat insa o mentinem proaspata :)))) si asa cred ca e si frumos :D

Dragilor, va urez sa credeti in acest weekend (si nu numai) in iubire vesnica :)
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...