Treceți la conținutul principal
 Anul trecut pe vremea aceasta eram captivata de un roman scris de Elizabeth Gilbert. Se pare ca a devenit o traditie si in fiecare vacanta de iarna, ea mai publica ceva nou si interesant iar eu ma supun :) si o citesc. De data aceasta a incercat ceva nou, nu este o poveste, nu este fictiune, ci este mai degraba ceva in zona dezvoltarii personale - parerea mea. Big Magic, Creative living beyond fear se numeste aceasta carte si ma atrage dintr-un singur punct de vedere:

"I believe that our planet is inhabited not only by animals and plants and bacteria and viruses, but also by ideas. Ideas are a disembodied, energetic life-form. They are completely separate from us, but capable of interacting with us. (...) 
Ideas are driven by a single impulse: to be made manifest! Therefore, ideas spend eternity swirling around us, searching for available and willing human partners. When an idea thinks it has found somebody - say - you, who might be able to bring it into the world, the idea will pay you a visit." 

IAR EU SUNT PERFECT DE ACORD :)

Cred (sau sper) ca fiecare a trait macar o data pana acum acest sentiment in care ca printr-o magie a luat nastere un business, o carte, un articol, o prajitura, o relatie, un nou stil de viata...
Eram destul de frageda cand am auzit pentru prima data de la o persoana mult mai experimentata faptul ca ideile circula printre noi, sunt aici acum si merg si pe la altii si asa ca sa nu ne suparam sau sa ne mire daca altcineva a primit aceeasi idee si a fost mai rapid si i-a dat viata inaintea noastra. 
 Am fost mereu inconjurata de persoane creative, fotografi, jurnalisti, vanzatori de tot felul, oameni de comunicare, publicitari si nu au fost putine situatiile cand i-am auzit spunand "Asta s-a mai facut!(scris, dezbatut, fotografiat, pictat, pus in scena...si puteti pune langa orice vreti voi) nu are nici un rost sa o fac si eu". Uneori picam chiar si eu in capcana aceasta cand scriam in redactie sau propuneam un subiect. Da, poate ca a mai fost scris, dezbatut, anchetat, dar nu de mine :) si ideea era sa gasesc un alt unghi. 

Va recomand cu drag aceasta carte, acum la inceput de nou an, cand e momentul sa dam viata ideilor care ne-au tot vizitat pe parcursul timpului :)






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :))


Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata.


In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta sau in…

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... 

Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe.

Pablo Picasso spunea asa de frumos “The o…

Maternitate