Treceți la conținutul principal
De fiecare data cand imi vad prietenii fericiti ma simt si eu fericita. Habar nu am cand o sa ai ajung in Romania, insa binecuvantez digitalizarea si faptul ca asa mai traiesc si eu intr-o anumita forma alaturi de voi toti :D

Ma bucur ca nu va stergeti chiar toti conturile de Facebook si ca mai exista si varianta Skype in cazul in care le-ati sters si ca ne mai scriem si e-mail-uri cu detalii cu poze din cand in cand si ca ne mai vedem uneori si pe LinkedIn si mai vad si eu pe unde mai lucrati. 

E frumos! Nici nu mi-as fi putut imagina cum ar fi fost sa ne scriem scrisori, care ajung in cateva zile sau saptamani sau cum ar fi fost sa nu ne mai scriem, sa nu mai comunicam... 
Doar sa ne gandim uneori unii la altii si sa ne intrebam daca nu cumva ne-am uitat sau sa speram ca exista un alt soi de forma de comunicare si ca in acelasi moment va ganditi si voi la mine... 

Sunt o romantica si pare ca raman om de comunicare :) Provoaca-ma sa tac si mi-ai pus capac pentru toata ziua. Roaga-ma sa nu sun, sa nu trimit SMS-uri sau sa nu rostesc declaratii de iubire si lumea brusc nu mi se mai pare asa de frumoasa.. Poate pentru ca imi e asa de draga comunicarea, ma uimeste de fiecare data cand constat ca este muuuuult mai profunda si complicata decat credem, sau cred eu :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Este excelenta un produs al competitivitatii?

S-au implinit 13 ani de la debutul meu in lumea celor care scriu J Un numar care mi-a purtat noroc in aceasta lume a literelor. Marturisesc ca am fost foarte surprinsa la citirea primelor mele texte publicate in VLASTARUL, revista liceului „Spiru Haret“. Am recunoscut cu greu aceasta Miruna-Ioana Nicolae. Mi-am amintit unul dintre textele publicate ca prin vis si m-am felicitat in sinea mea pentru creativitate, insa altele, „poemele in proza“ erau de fapt o avalansa de adjective pesimiste, virgule peste virgule, insiruiri de sentimente pesimiste; parea totul scris de un Emo Kid : ) Poate chiar eram un Emo Kid la vremea respectiva si nu imi amintesc exact. Curioasa ce s-a mai intamplat cu aceasta revista am aflat cu ajutorul lui Google ca in iunie 2014 revista "Vlastarul" a castigat Titlul de Laureat la Concursul National de reviste scolare si ca primul numar a aparut la 25 Decembrie 1923.  Revenind, imi place sa citesc din cand in cand total intamplator fragmente...