Treceți la conținutul principal
De cateva zile incoace m-am tot gandit la o tema. Poate pentru ca afara este superb si primavara se arata si in Graz, chiar daca uneori ne pune sa ne luam umbrela la noi sau un plover in geanta. Ei bine am tot petrecut cateva zile cu adevarat frumoase, la gradina unde deja sunt intampinata de floricele peste tot si unde ma pierd cu orele sapand, carand si ajutand plantele sa iasa la lumina :)), in localurile cu inghetata, pe strazile acestui oras de care sunt cu adevarat indragostita si acasa unde am sansa sa traiesc frumos alaturi de iubitul meu sot. Apropo, La Multi Ani dragul meu pentru inca o luna petrecuta frumos impreuna. 

Asa am ajuns sa constat ca exista undeva acolo, intr-un mod foarte ciudat, un sentiment de vinovatie. De multe ori cand eu am timp si gradinaresc si altii dragi mie sunt la lucru, ma apuca acest sentiment. Sau cand eu imi iau inghetata si altul cerseste la coltul magazinului, sau cand mie imi e bine si altuia nu, sau cand eu sunt fericita alturi de cineva si altul nu si tot asa. Nu stiu daca va suna cunoscut, eu incerc sa il controlez si sa ma pastrez pe o linie pozitiva de plutire, spunandu-mi ca pot sa fiu foarte recunoscatoare, sa ma bucur de clipa frumoasa si sa transmit un gand bun celui bolnav, cersetorului si asa mai departe.
Meritam! si asta imi zic si eu mereu cand ma ia acest sentiment pe sus. DA! MERITAM TOT CE E MAI BUN! si nu e nevoie sa ne fie frica ca ni se si intampla tot ce e mai bun si mai frumos in viata.

PS: Astazi este o zi superba in Graz. Asa s-a aratat de ieri incoace cand am primit un obiect muuult asteptat, care are o poveste foarte interesanta, plina de sincronicitati :) Multumesc, Mihai!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...