Treceți la conținutul principal
Astazi mi-am dat seama ca sunt cu adevarat fericita, mandra si deplin recunoscatoare pentru toti anii in care am trait in Romania si am trait variate experiente pe plan emotional si afectiv, profesional, social si ce alte planuri mai exista :)
A fost absolut perfect tot ce am trait pana acum. Ei bine in acesti doi ani frumosi in care am inceput sa am o relatie aparte cu mine si Egoul meu, cu mine si locul meu in aceasta lume, cu mine si relatia cu alti oameni am avut tendinta de multe ori sa imi limitez cumva visele. De pilda, de fiecare data cand a fost vorba de noua meserie pe care o voi avea, am avut tendinta de a o vedea ca pe singura alternativa gasind mereu scuze legate de faptul ca eu sunt aici un emigrant, ca nivelul limbii nu este exceptional, ca orasul in care stam nu are cea mai variata oferta de joburi ca, ca, ca...

Ei bine "realitatea" este cu totul alta. Pot avea tot ce imi doresc. Da, absolut. Mi s-a dovedit de foarte multe ori deja in diferite situatii, inclusiv profesional. Este doar alegerea mea sa imi gasesc scuze pe care sa le prezint ca fiind bariere si obstacole intinse de ceilalti evident...:)

Revenind la perfectiunea celor deja traite, cred ca este o mare realizare personala de care sunt foarte mandra :) Citesc in aceasta perioada o carte scrisa de Diana Cooper, "Birthing a New Civilization" in care autoarea descrie lumea incepand cu anul 2012 si pana in 2023. Este un vis, este cu totul altceva fata de ce traim acum si sper sa fie asa. Abia astept sa ma bucur la maturitate alaturi de sotul si copii de toate inventiile de care povesteste si care ne vor face viata atat de frumoasa, de aceasta noua lume cu noi orase de aur si civilizatii si de modul in care oamenii traiesc, zi de zi indeplinidu-si misiunea personala pe aceasta lume si castigandu-si traiul cu ea. Mi se pare extraordinar sa ajungem la aceasta performanta pe planeta; sa stie fiecare care este acel lucru pe care il poate face bine, cu placere, util altora, zi de zi. Unul din exercitiile care exista in carte este legat de initierile prin care am trecut in viata. Fie ca este vorba despre pierderea unei persoane dragi, de un accident, o problema de sanatate, o pierdere materiala, in diferite forme toate acestea au fost initieri. Poate suna ca un joc Super Mario in care vrem sa ajungem la un alt nivel insa pana la urma chiar despre asta este vorba... de a ajunge mai departe :) Eu am scris cele mai importante evenimente prin care am trecut pana acum si nu au fost chiar atat de multe, doar 5 insa mi-au dat semnale legate de initierile pe care le-am parcurs. Il recomand :)

Sa va iubiti frumos!

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...