Treceți la conținutul principal
Uneori ma surprinde si pe mine faptul ca parca am nevoie de un "biciuit" metaforic vorbind (ca tot am vazut de curand 50 Shades of Grey - un fiasco din punctul meu de vedere) cand e vorba despre relaxat si spus Stop joc! Pauza :) Am zile cand pot muta muntii din loc, chiar asa ma simt, si zile, mai rare e drept, cand pic ca o piatra. Nu stiu punctul acela de mijloc care ma anunta cand nu mai pot si cad in scurt timp, iar de obicei cand cad, chiar cad si eventual trag si o portie de plans si ma si chitai la cel de langa mine ca am ajuns in punctul asta. Partea buna e ca asta se intampla rar!

Mai am de lucru cu mine insami la capitolul "Limite". Astazi spre exemplu ma simt foarte sigura pe mine si pare ca am luat decizia cea mai inteleapta - sa nu exagerez :) Inspirata de o tema discutata la curs, am vorbit azi cu iubitul meu sot despre masura, cunoasterea limitelor si in general tot ce tine de autocontrol. Foarte multe lucruri ar fi cu totul altfel daca le-am face cu masura, de la mancat, la muncit, iubit, invatat, alergat, baut, fumat sau jucat etc. Practic tot ce facem clipa de clipa poate duce la o situatie abuziva sau dimpotriva la un echilibru.

Simt ca in ultima vreme foarte multi se tem de cuvantul "control" -  poate tot de la 50 Shades of Grey ni se trage :)) sau poate din adolescenta cand eram de parinti controlati, sau poate in general ideea de a fi controlat ne da senzatia de lipsa de libertate.
Eu am reusit sa ma departez de acel "Control Freak" care am fost candva, dar am pastrat o parte in mine totusi. Este domolita, drept urmare nu mai simt nevoia sa ii terorizez pe cei cu care lucrez in echipa, primesc cu drag surprize si nu ma tem sa fiu spontana sau surprinsa - lucruri simple pe care inainte nu reuseam sa le fac. Acea mica parte de "control" care inca se afla in mine cred ca ma ajuta foarte mult in a ma disciplina, in a pastra masura in tot ceea ce fac. Austriecii au o vorba foarte simpatica legata de asta. "Vertrauen ist gut, Kontrolle ist besser" - Increderea e buna, controlul e si mai bun.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...

Liniste

Astazi mi-am inceput ziua prin a face NIMIC! Stiu, pentru multi este un mod de a irosi bunatate de timp - timp pe care as fi putut sa il umplu cu gatit, spalat, alergat, cumparaturi, telefonat, sofat, agitat, transpirat... Dar eu am ales azi sa imi incep ziua prin a trage cat se poate de mult de aceasta dimineata. Am luat micul dejun in pat si am citit. Atat. S-a lasat liniste in camera mea. Afara se aud doar picaturile de ploaie care se zdrobesc de pervaz, iar la mine in camera nu se aude nimic - nici musca!:)) Fiecare isi gaseste linistea cum poate :) Alaturi de stat intinsa, meditat, petrecut timp in natura, eu imi gasesc linistea in citit. Nu stiu cum e in cazul altora, insa in al meu, de indata ce iau cartea in mana si o deschid ma scufund in continutul ei si se face liniste in capul meu. Fascinant! Pe de o parte imi hranesc creierul cu informatii, pe de alta, il odihnesc :) Un wknd in care sa va gasiti linistea va doresc :) Cu drag, Miruna