Treceți la conținutul principal
De cateva zile mi s-a limpezit in minte o idee, de fapt o realitate. Asa cum am mai scris pe blog, pentru mine experienta "strainatatii" a fost prima si cine stie, poate ca nu e ultima :)))  Cochetam cu ideea sa ne petrecem batranetea intr-un loc exotic, doi pensionari cu pielea lasata la plaja in Thailanda :)))... Revenind la lucruri serioase, nu stiu daca asa se manifesta la toata lumea, insa la mine reactia fata de poporul, tara, locul in care am venit ca un "strain" a fost extrem de violenta (mental, nu si fizic, poate putin verbal :)))) Poate ca este o reactie normala, poate ca este o rupere dureroasa de locul tau natal, poate ca te frustreaza faptul ca nu te cheama ca pe ei, ca nu vorbesti ca ei, ca nu esti de-al lor... sau poate e pur si simplu iesirea din zona de confort! A durat mult si acum imi amintesc si zimbesc ironic. Imi amintesc ca nu suportam nici macar muzica locala la radio sa o aud in germana, nu citeam ziarul, nu deschideam televizorul, nu vroiam sa stau intre prietenii iubitului meu, nu, nu , nu , nu... 
Ma sensibilizam la toate glumelele despre "straini", credeam ca tot ce gresesc la job sau se intampla in jur este DESIGUR PENTRU CA SUNT ROMANCA! si tot asa... 

Important e ca din nu stiu ce motive lucrurile se limpezesc la un moment dat. Poate pentru ca te simti/chiar esti mai integrat, mai sigur pe tine. Poate pentru ca incepi sa culegi roadele muncii. Poate pentru ca iti dai seama ca pana la urma suntem toti egali si da, tu ai venit in tara lor si da, mi se pare normal sa joci dupa noile reguli. Poate pentru ca iti dai seama cat de mult ti s-a schimbat viata in bine si merita pretul "strainatatii"... 
Ieri a venit la mine in magazin o tipa negresa. Eu eram intoarsa la niste rafturi, faceam ceva pe acolo si mi-a zis direct: "Imi caut un job de vara", fara salut, nimic. Avea o bucurie si timiditate in acelasi timp cand m-a intrebat si i-am explicat ca nu avem voie sa primim Cvuri in magazin si ca totul se rezolva pe siteul oficial etc. M-am gandit apoi ca mie poate pentru ca sunt alba si "ma ajuta fata" mi s-au oferit de un milion de mai multe ori sanse decat ei si iata lucrez la H&M. Poate nu. Poate si mie mi s-au dat la fel de multe sanse ca si ei. Cine stie... Poate e doar in capul meu. Daca l-as intreba pe iubitul meu acum ar zice sigur ca multi ca ea primesc un milion de ori mai multe sanse decat mine doar pentru ca care vin dintr-o tara in care e razboi si sunt azilanti.

Am simtit nevoia sa vorbesc despre acest sentiment poate pentru ca stiu ca am in Romania prieteni care cocheteaza cu ideea, poate pentru ca sunt mandra si fericita ca am reusit sa trec peste o mica bariera. Chiar ieri vorbeam cu mama mea despre faptul ca ma pregatesc sa vin in tara in august si sa rezolv niste birocratie si ca am uitat de cand sunt aici cum este sa platesti ceva la o coada si multe alte chestii de genul asta... Da, acesta e pretul pe care il platim ca sa putem avea o calitate a vietii mai buna. Sincer, cu aceasta afirmatie nu sunt 100% de acord pentru ca acum stiu ce inseamna sa ai alaturi familia si oamenii dragi si sa fie de ajuns, indiferent unde te gasesti pe glob sau in ce conditii traiesti... Pentru ca pana la urma, am ajuns sa citez din Pharrell :))) important e sa:
Clap along if you feel like a room without a roof
Because I'm happy
Clap along if you feel like happiness is the truth
Because I'm happy
Clap along if you know what happiness is to you
Because I'm happy
Clap along if you feel like that's what you wanna do


 





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lose Your Job, Find Yourself! - " Dream big - Call it a "blue sky" moment : Make a list of everywhere you'd wa nt to work. Regardless of pre-requisites, catalog the gigs that would "make your heart sing "___http://www.fastcompany.com/3005920/3-steps-getting-awesome-getting-canned Mi-a atras atentia si pentru ca eu insami sunt intr - o reorientare profesionala la cateva sute de grade :)) dar am constatat ca este mai potrivita o insiruire de incercari si aleger i decat blocajul intr -un loc/pos t.

good habits

.... cred ca atunci cand simtim nevoia sa facem lucruri pe care le faceam candva cu placere..suntem pe drumul cel bun :) eu am revenit la un vechi obicei, un bun obicei, si anume: gatitul :))) intr-o bucatarie superbaaaaaa, cu o priveliste foarte discreta :)...  este drept ca gatesc mai rar decat o faceam candva insa o fac cu aceeasi placere si dupa aceleasi retete :))) sunt curioasa daca gustul este diferit... si astept cu drag sa organizez din nou mese si sa avem invitati care sa se bucure de ce am pregatit : D   ...am revenit la pauzele mele, cu mine insami, undeva intr-un loc in care ma simt bine si ma reconectez la mine. drept urmare ieri am simtit nevoia dupa peste 9 ore de munca sa merg sus, mai aproape de nori, in locul meu preferat din Graz, de unde am vazut un apus grozav si nu mi-a venit sa cred cat au contat acele 20 de min de singuratate si totusi... de revenire :))) ... apoi o scurta plimbare pe o strada superba care da in centrul vechi.. i-am admirat pe cei care s
In ultima vreme am parte de tot felul de surprize placute. De fapt, nu este o surpriza faptul ca am parte de surprize, chiar mi-am dorit acest lucru : ) Aseara cand asteptam autobuzul, m-am trezit in fata ochilor cu un autobuz condus de insusi Mos Craciun, vesel si tanar, iar autobuzul sau era foarte frumos decorat: luminite albastre, beteala in jurul barelor, jucarii prinse cu funde de scaune, globuri imprastiate peste tot, muzica si muuulta energie pozitiva si doua Craciunite (nu genul acela sexi de Craciunita, ci stilul Doamna Craciunita) care strangeau bani pentru nu stiu ce.  A fost interesant sa observ reactia oamenilor care se urcau in acest autobuz magic, care ne purta in lumea recunostintei si a bunatatii! Absolut toti au calatorit cu zambetul pe buze si au fost surprinsi intr-un mod placut si … au donat. PS: De incercat (e verificata si de mine : )) : La finalul unei zile vizualizati cum anume s-a desfasurat ziua. Dupa ce parcurgeti tot filmul si retraiti ziua avet