Treceți la conținutul principal
Voi aveti flashuri?:)) Mie mi se intampla uneori sa am flashuri ... mai ales in momente precum acesta cand ma bucur de o cafea in liniste. Nici nu stiu cum sa descriu mai bine acest moment in care aud pasarele de afara, am deschis fereastra si intra aer racoros, am aprins un betisor parfumat si cateva lumanari si ma simt... impacata.

Revenind la amintiri, mi-a revenit brusc in minte modul in care ma epuizam in anii trecuti :)) si cum acum, sambata, la ora 9 nu as fi avut aceasta liniste pentru ca: eram deja la Mega Image :))) caram cu masina cumparaturi si pentru mine si pentru buni, urma sa gatesc instant 2 oale cu mancare pentru toata saptamana, faceam curat, puneam rufe la spalat si ...poate pe la 15.00 eram si eu gata si plina de nervi... dar totusi poate mai reuseam sa ma bucur de ziua de sambata. Da! si astazi am pe lista astfel de activitati, insa parca astazi, acum, eu "cea noua" aleg sa le fac in alt ritm...si imi multumesc pentru asta. Corpul si mintea mea imi sunt perfect recunoascatoare ca nu le mai tin in acea strinsoare. Uneori cand vizualizez cum m-am purtat cu mine in anii trecuti imi dau seama ca am dat dovada de foarte putina delicatete, blandete, iubire si intelegere...Si totusi atunci cand ne intreaba cineva: Te iubesti? ai grija de tine? toti raspundem afirmativ! Ba mai mult, ne si enerveaza gandul ca noi am putea fi banuiti de altfel de comportament fata de noi insine... Dragilor, ca sa inchei intr-o nota pozitiva (imi pastrez optimismul si fata de vreme si astept cu drag sa apara soarele pe cer si sa ne bucuram de un wknd frumos la gradina) va spun din nou din proprie experienta, viata noastra poate sa fie cu muuult mai frumoasa, nici nu ne putem imagina cat de frumoasa poate sa fie, e nevoie doar sa facem ceva in acest sens, sa ne dorim si sa alegem schimbarea in locul resemnarii :)
Un sfarsit de saptamana minunat va doresc!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Este excelenta un produs al competitivitatii?

S-au implinit 13 ani de la debutul meu in lumea celor care scriu J Un numar care mi-a purtat noroc in aceasta lume a literelor. Marturisesc ca am fost foarte surprinsa la citirea primelor mele texte publicate in VLASTARUL, revista liceului „Spiru Haret“. Am recunoscut cu greu aceasta Miruna-Ioana Nicolae. Mi-am amintit unul dintre textele publicate ca prin vis si m-am felicitat in sinea mea pentru creativitate, insa altele, „poemele in proza“ erau de fapt o avalansa de adjective pesimiste, virgule peste virgule, insiruiri de sentimente pesimiste; parea totul scris de un Emo Kid : ) Poate chiar eram un Emo Kid la vremea respectiva si nu imi amintesc exact. Curioasa ce s-a mai intamplat cu aceasta revista am aflat cu ajutorul lui Google ca in iunie 2014 revista "Vlastarul" a castigat Titlul de Laureat la Concursul National de reviste scolare si ca primul numar a aparut la 25 Decembrie 1923.  Revenind, imi place sa citesc din cand in cand total intamplator fragmente...