Treceți la conținutul principal
Si cum cautam eu asa sambata seara un film am dat peste un site unde pot fi vizulaizate gratis filme si asa am ajuns la un documentar despre yoga si cum a fost yoga transformata, evident de americani :)), intr-o corporatie, yoga inc... 
A fost foarte interesant sa vad cum au reusit inclusiv o practica spirituala sa o transforme intr-un MC, MCYoga - in curand, nu se numeste chiar asa insa este un lant de centre yoga :)))... Ei bine exista adevarate campionate de yoga, concursuri pentru yogini profesionisti care sunt mai degraba buni atleti si contosionisti, epilati si imbracati cu un slip sclipicios, habar nu am cat de spirituali sunt, concursul se axa pe asane nu pe rugaciuni, meditatie etc... 
Exista sute, mii de studiouri de yoga, exista sute de tipuri de yoga, exista chiar si miscarea Fuck yoga! Incredibil! :)))
Si am stat si m-am gandit in calitate de "consumator" de literatura de specialitate, de practicant reiki, de practicat de yoga la mine in sufragerie, de om care are nevoie de o sursa de linistire, de un refugiu mai mult sau mai putin spiritual... si am ajuns la concluzia ca este ffff usor astazi sa transformam orice aproape intr-un fenomen de masa, de consum si sa uitam sau sa stergem cu buretele originea lui, scopul, insemnatatea, profunzimea. Tendinta este sa facem yoga in loc de sport, sa fim vegetarieni nu pentru ca vrem sa salvam animalele ci pentru ca e o dieta buna, sa mergem in nu stiu ce locatie cunoscuta pentru temple, sanctuare, locuri de rugaciune pentru ca este o destinatie exotica promovata de agentiile de turism si tot asa... 
Evident ca exista so "rezistenta" oameni care amintesc ca ne indepartam de scop, oamenii care protesteaza, care se opun acestei "comercializari" insa marea masa de oameni... tinde sa consume ce li se da. 
Daca va intereseaza subiectul si sunteti curiosi sa stiti cam cati bani se fac in USA doar din yoga uitati-va la http://www.snagfilms.com/films/title/yoga_inc .

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Este excelenta un produs al competitivitatii?

S-au implinit 13 ani de la debutul meu in lumea celor care scriu J Un numar care mi-a purtat noroc in aceasta lume a literelor. Marturisesc ca am fost foarte surprinsa la citirea primelor mele texte publicate in VLASTARUL, revista liceului „Spiru Haret“. Am recunoscut cu greu aceasta Miruna-Ioana Nicolae. Mi-am amintit unul dintre textele publicate ca prin vis si m-am felicitat in sinea mea pentru creativitate, insa altele, „poemele in proza“ erau de fapt o avalansa de adjective pesimiste, virgule peste virgule, insiruiri de sentimente pesimiste; parea totul scris de un Emo Kid : ) Poate chiar eram un Emo Kid la vremea respectiva si nu imi amintesc exact. Curioasa ce s-a mai intamplat cu aceasta revista am aflat cu ajutorul lui Google ca in iunie 2014 revista "Vlastarul" a castigat Titlul de Laureat la Concursul National de reviste scolare si ca primul numar a aparut la 25 Decembrie 1923.  Revenind, imi place sa citesc din cand in cand total intamplator fragmente...