Treceți la conținutul principal
Am sansa sa am langa mine un barbat foarte interesant. Ador faptul ca este un activist low profile, sa il intereseaza ce se petrece in lume si sapa dupa tot felul de surse, ca scrie un mail catre "protectia consumatorului" atunci cand drepturile ii sunt incalcate, ca ridica de jos un ambalaj, ca da o gramada de bani pe niste pungi pentru gunoi bio doar ca sa nu mai arunce plastic in lume si inca un milion de chestii care nu imi vin acum in minte. Un alt lucru pe care il ador la el e faptul ca citeste. Astazi cand l-am vazut in pat cu cartea lui cea noua cum citea, mi s-a parut aproape la fel de adorabil si totusi sexi cam ca atunci cand iese din dus :))) Poate ca nu impartasim chiar toateeeeeeeeeeee ideile, insa stiu sigur ca avem si foarte multe principii si valori in comun si cadem foarte usor de acord cand e vorba despre "pizdificarea" barbatului, USA - natiunea care protejeaza planeta pur si simplu pentru ca americanii au un suflet mare/NOT!!!, feministele de azi nu mai sunt ce erau odata...De multe ori am ajuns sa ne identificam expresii sau idei sau reactii pe care le avea celalalt in mod obisnuit. Eu am luat din furia lui, el din pacea mea...:)))

Unele subiecte sunt legate de relatia femeie-barbat, raportul acesta intre "forte", asteptarile mele de la el ca barbat si ale lui de la mine ca femeie... putem ajunge pana la lucruri fff simple de genul momentele in care pur si simplu ma simt protejata alaturi de el si cele fff complexe in care imi dau seama de faptul ca evoluez ca femeie alaturi de el prin simplul fapt ca ma ajuta sa traiesc experiente minunate.... 

Am inceput de curand sa ma uit la o serie de emisiuni online, produse de Demi Moore, http://www.theconversation.tv si va spun sincer ca este una dintre cele mai calitative chestii de TV/online pe care am vazut-o in ultimul timp, ei nefiind consumatoare de TV de multi ani. Vedete dar si femei "normale" vorbind despre tot felul de experiente traite in calitate de femei. Dupa cateva videouri a fost simplu sa ajung la concluzia ca toti avem aceleasi "butoane". Majoritatea femeilor au aceleasi nevoi. Ajungem la aceleasi cateva lucruri simple care risca sa devina clisee, afectiune, nevoia de a ne simti protejate si iubite, implinirea pe care ti-o ofera o familie, nasterea, copiii, timpul petrecut doar cu sotul/iubitul, viata profesionala, indepedenta de toate felurile... pana la urma sunt idei/must have-uri care pot sta relaxate pe o piramida a lui Maslow. Cred ca fiecare decide ce sa aseze la baza si ce la varf.
 
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :))


Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata.


In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta sau in…

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... 

Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe.

Pablo Picasso spunea asa de frumos “The o…

Maternitate