Treceți la conținutul principal
Prefer sa zic ca se apropie inceputul unui nou an si nu sfarsitul acestuia... Astazi mi-am luat timp pentru mine si se pare ca bine am facut! :)) Mi-am luat timp sa le scriu oamenilor dragi mesaje cu urari de Craciun, mi-am luat timp sa citesc, desenez si sa raman uimita inca o data de cat de multe minuni se afla pe lumea asta si cat de putin am vazut pana acum... la fiecare 5 minute spuneam in sinea mea, deci... "Da, aceasta este noua locatie pentru vacanta...." :))) "uau! trebuie sa vad locul asta!"..." incredibil! as vrea si eu sa vad de aproape asta"...
mi-am luat timp sa ascult colinde romanesti sau nu :)) si sa stau cu mine insami...sa ma ascult :)) stiu ca suna bizar uneori asta... 

Ca in fiecare an, cred ca toti ne dorim in perioada asta sa daruim tot ce nu am daruit in tot anul.. parca acum prindem toti curaj si imbratisam, iubim, daruim pupam, atingem... Nu stiu de ce perioada asta magica ne ajuta sa ne deschidem mai mult decat in alte vremuri ale anului. Si ma bucur :) Chiar radem cu dragul meu zilele trecute ca imi e dor de o group hug :))) unde sunt hippiotii de alta data??:))) sa ne imbratisam asa toti???:))) .. Este prima mea experienta de lucru intr-un magazin si pot spune ca zilele astea am vazut mai multe "wild" faces decat "jolly"... dar e si asta tot un efect al sarbatorilor...

Mi-ar fi facut mare placere sa imi revad toti oamenii dragi anul acesta, sa ii imbratisez pe toti zile in sir, sa ne oferim cadouri si bem si mancam romaneste :)) pana facem enterocolita :)) sau mai bine nu :))

Pentru mine 2013 a fost un an... special :) daca ar fi sa il ilustrez arata ca o electrocardiograma :)) sus si jos... ca doar si inima noastra bate tot asa... uneori mai tare, alteori mai incet...slava cerului ca e asa :)))) de curand am primit vesti minunate despre oamenii dragi din viata mea, cativa primesc copilasi in curand, altii se redescopera in fiecare zi, altii sunt tot impreuna :)), altii s-au despartit insa sunt mai happy asa:))) ... Ma simt extrem de norocoasa sa am o viata atat de plina de povesti :) inclusiv de a mea nu ma plictisesc :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Este excelenta un produs al competitivitatii?

S-au implinit 13 ani de la debutul meu in lumea celor care scriu J Un numar care mi-a purtat noroc in aceasta lume a literelor. Marturisesc ca am fost foarte surprinsa la citirea primelor mele texte publicate in VLASTARUL, revista liceului „Spiru Haret“. Am recunoscut cu greu aceasta Miruna-Ioana Nicolae. Mi-am amintit unul dintre textele publicate ca prin vis si m-am felicitat in sinea mea pentru creativitate, insa altele, „poemele in proza“ erau de fapt o avalansa de adjective pesimiste, virgule peste virgule, insiruiri de sentimente pesimiste; parea totul scris de un Emo Kid : ) Poate chiar eram un Emo Kid la vremea respectiva si nu imi amintesc exact. Curioasa ce s-a mai intamplat cu aceasta revista am aflat cu ajutorul lui Google ca in iunie 2014 revista "Vlastarul" a castigat Titlul de Laureat la Concursul National de reviste scolare si ca primul numar a aparut la 25 Decembrie 1923.  Revenind, imi place sa citesc din cand in cand total intamplator fragmente...