Treceți la conținutul principal
Astazi mi-am luat un ragaz si poate si pentru ca se apropie ziua mea sau poate pentru ca se implineste in curand un an de cand am venit aici, am stat si am inventariat ce s-a petrecut cu mine in tot acest timp si am revazut tot filmul in mintea mea cu bune si mai putin bune, cu zile in care ma simteam extraordinar de fericita si zile in care nu imi intelegeam alegerile si poate chiar le regretam si m-am privit acum si mi-am multumit pentru toate aceste zile si toate aceste experiente si sentimente si emotii, pentru ca toate la un loc mi-au dat sansa sa fiu din nou fericita si sa descopar un nou om inauntrul meu si sa am sansa sa fac lucruri pe care daca ramaneam in acel loc, spatiu, context nu as fi avut probabil sansa sa le fac. De la invatatul unei limbi straine, lucratul in alte domenii, interactiunea cu oameni noi, adaptarea la o cultura, accesul la noi oportunitati de studiu in general, de la limba pana la... inscrierea la o noua facultate :) pe care chiar se pare ca am sansa sa o urmez in 2014 si pana la redescoperirea familiei si a relatiei cu familia la modul general si... construirea unei noi relatii :) de la momentul 0, mutatul impreuna, prima vacanta impreuna, primele planuri facute impreuna, primele lucruri cumparate impreuna si tot asa :) 
Cred ca este una dintre cele mai interesante si importante experiente din cei 27 de ani traiti pana acum si pot spune ca de cand am avut curajul sa fac acest pas, privesc cu alti ochi viata si schimbarea la modul general. Iar acesta este un lucru pe care vi-l doresc si voua oricat de imposibil si greu de facut si de crezut pare la prima vedere... 

Este un drum lung care si-a pus si amprenta asupra mea in diferite feluri. Am intalnit oameni care ma cunosc doar de 1 luna si care au fost impresionati de miscarea facuta, de alegerea mea... Altii desi imi apreciaza eforturile, vad urmele pe care si le-a lasat aceasta "reconstructie" asupra increderii in mine si da, se pare ca mai am de lucru la acest capitol... Altii vad doar modul in care m-a influentat sistemul in care am trait 27 de ani. Am observat ca uneori risc sa par venita dintr-o lume total necivilizata, mai ales atunci cand ma lovesc de reguli si o anumita normalitate in tot ce priveste aspectele vietii... Am fost chiar si eu surprinsa sa vad cat de adanci sunt urmele sistemului in care au fost educata, in care am lucrat, in care am platit taxe la stat si asa mai departe... Si e ciudat sa vad cat de normala era pentru mine anormalitatea in care am fost activa acum, cand intalnesc de fapt pentru prima data normalitatea... 

Cred ca astazi am fost mai romantica :)) decat de obicei poate si pentru ca am primit vestea cea buna de la Universitate si imi dau seama ca am mai facut un pas aici si ma gandesc cu entuziasm ca poate intr-un an si ceva o sa studiez natura acestei tari, sau poate pentru ca astazi am vazut ca buna mea prietena si mentora, Anca Petrescu, initieaza chiar de ziua mea Gradul 1 Reiki Usui Tibetan si imi amintesc cu drag de acel moment, de prima mea initiere, care s-a dovedit a fi chiar un moment declansator pentru mine :)... sau poate pentru ca in sfarsit dupa mult timp, ma bucur de acest inceput de toamna in liniste, impartind aceeasi canapea cu iubitul meu...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :))


Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata.


In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta sau in…

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... 

Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe.

Pablo Picasso spunea asa de frumos “The o…

Maternitate