Despre granite si despre trecerea lor la propriu si la figurat. Despre distanta si cum ne desparte sau... dimpotriva, ne aproprie... despre asteptari depasite sau inselate... despre minunea care sta in spatele fiecarui loc descoperit sau redescoperit... despre a fi intre pamant natal si pamant "adoptiv"... cam aceastea au fost gandurile mele in ultimele patru zile cand m-am redescoperit si am redescoperit locul natal cu alti ochi, de roman turist in Romania, iar partea cea mai frumoasa este ca am avut sansa impartasirii acestui "Bucuresti al meu" persoanei dragi :) 
Cred ca toti cei care traiesc la distanta de locul natal ajung sa simta o nevoie pe care e dificil sa o cataloghezi... o fi foame sete, poate dor sau nerabdare, neliniste... E acolo si te roade uneori, te cheama, te striga... poate chiar o vezi... 
Asa ca m-am dus la EA! si m-a primit asa cum imi doream, calda si frumoasa, imi vine acum in minte imaginea unei prietene vechi, care iti deschide usa casei cu un zimbet cald, si te imbratiseaza, ii simti parfumul hainelor, iti era dor sa ii simti parul pe obrazul tau... :) iti era dor...
Mi-a facut mare placere si un mare bine sa revad cele mai frumoase locuri din viata mea, o frumoasa colectie de locuri, strazi, restaurante si terase strinsa in 27 de ani...la care se adauga cea mai pretioasa piesa a colectiei mele: toti oamenii dragi din viata mea :) prietenii strinse si conservate cu grija si tact, tinute in cele mai pretioase tesaturi :) unele atingand pana la 12 ani vechime :) si va multumesc pentru asta! 

PS: data viitoare sper ca voi revedea si mai multi dintre voi ;)!