Treceți la conținutul principal
Despre granite si despre trecerea lor la propriu si la figurat. Despre distanta si cum ne desparte sau... dimpotriva, ne aproprie... despre asteptari depasite sau inselate... despre minunea care sta in spatele fiecarui loc descoperit sau redescoperit... despre a fi intre pamant natal si pamant "adoptiv"... cam aceastea au fost gandurile mele in ultimele patru zile cand m-am redescoperit si am redescoperit locul natal cu alti ochi, de roman turist in Romania, iar partea cea mai frumoasa este ca am avut sansa impartasirii acestui "Bucuresti al meu" persoanei dragi :) 
Cred ca toti cei care traiesc la distanta de locul natal ajung sa simta o nevoie pe care e dificil sa o cataloghezi... o fi foame sete, poate dor sau nerabdare, neliniste... E acolo si te roade uneori, te cheama, te striga... poate chiar o vezi... 
Asa ca m-am dus la EA! si m-a primit asa cum imi doream, calda si frumoasa, imi vine acum in minte imaginea unei prietene vechi, care iti deschide usa casei cu un zimbet cald, si te imbratiseaza, ii simti parfumul hainelor, iti era dor sa ii simti parul pe obrazul tau... :) iti era dor...
Mi-a facut mare placere si un mare bine sa revad cele mai frumoase locuri din viata mea, o frumoasa colectie de locuri, strazi, restaurante si terase strinsa in 27 de ani...la care se adauga cea mai pretioasa piesa a colectiei mele: toti oamenii dragi din viata mea :) prietenii strinse si conservate cu grija si tact, tinute in cele mai pretioase tesaturi :) unele atingand pana la 12 ani vechime :) si va multumesc pentru asta! 

PS: data viitoare sper ca voi revedea si mai multi dintre voi ;)!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :))


Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata.


In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta sau in…

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... 

Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe.

Pablo Picasso spunea asa de frumos “The o…

Maternitate