Treceți la conținutul principal

Pretul platit

Cred ca de foarte mult timp nu am mai avut aceasta nevoie, de un spatiu al meu. Cred ca de cand eram adolescenta si visam sa stau singura si sa fac ce vreau, cand, cum si cu cine vreau si sa nu mai dau raportul nimanui...:))) Imi amintesc cu drag de acele vremuri atat de... nervoase :)) Si imi amintesc si de partea mai putin placuta si anume plata cheltuielilor si modul in care m-am obisnuit sa platesc un pret pentru independenta castigata :))

Revenind, de cateva luni, poate e deja jumatate de an, pot sa spun ca nu mai am un teritoriu al meu. Asta clar e ceva nou pentru mine! :D Eu care mi-am personalizat casa pana la temelie :)) cum se poate vedea si in imagine :)
Lucrurile mele sunt suspendate sau scufudate in cutii, cartile mele nu au vazut de muult lumina zilei, lucrurile pentru birou nu au iesit la iveala, singurele care au continuat sa fie prezente si active in viata mea sunt laptopul, castile, MP3-ul, 2-3 carti, carnetul de conducere, cateva haine si pantofi... incaltamintea e aruncata peste tot prin cutii ( evident ca mereu vreau sa ma incalt cu ce nu este la vedere sau disponibil).. 

Acesta e pretul pe care il platesc pentru independenta mea de acum :)) Nu mai stiu cum este sa ai hainele in sertare, nu mai stiu cum este sa stii fiecare lucru unde este, nu mai stiu cum este sa am o casa personalizata cu mirosul meu, desenele mele si asternuturile mele colorate, vaze, oale, cani alese cu drag de peste tot, bilete lipite peste tot pe frigider, usi, pereti... poze cu prietenii asezate peste tot, carti... Nu mai am dorinta de a invita oameni la mine la masa, nu mai am placerea de a gati si tot asa...
Dar exista si o parte pozitiva din toata povestea asta: am invatat sa imi fac bagajul in 10 minute si sa ma gandesc cam ce imi trebuie pentru 2-3 zile (evident mereu uit cate ceva in alta parte si am nevoie fix de acel lucru atunci). 

Initial aceasta lipsa de teritoriu m-a facut sa ma simt mai mica, mai nesigura si poate ca este normal sa ma simt asa. Pe pamant strain, la propriu :)), in casa/case straina/e, fara sa am alaturi toate lucrurile care imi ofera confort, m-am regasit spunand " Stii ceva!?!? Aici sunt pe teritoriul tau!" si poate ca este o mare parte doar in capul meu. Asa cum este si in cazul schimbarii domiciulului sau a tarii in care traiesti, si casa sau locul in care stai este al tau sau te face sa te simti ca acasa daca vrei si iti doresti asta. 
Nu stiu cata nevoie avem de accesorii, lucruri, posesiuni si cat e in mintea noastra. Este drept ca au un rol si lucrurile din casa, te fac sa te simti pana la urma "ca acasa", "ca la tine acasa" de aceea exista Ikea si toate magazinele care se ocupa strict cu crearea obiectelor care ne ajuta sa avem feelingul ca suntem... acasa, pe teritoriul nostru :) Nu pot spune exact in cat timp imi voi aseza cuibul si unde, insa stiu sigur ca lucrez la asta si ... deja o vad si imi vad toate lucrurile iesind din cutii :)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe