Treceți la conținutul principal

Calatori in viata altora

Ati avut vreodata sentimentul ca pur si simplu faceti calatorii pe parcursul vietii in vietile altora??! 
Va apar in viata tot felul de oameni, evident nu intamplator, si stati in viata lor, o luna, 3, 7, ani, zeci de ani si la un moment dat vine alt tren si mergeti in alta calatorie sau partenerul vostru pleaca in alta calatorie si poate pe moment nu intelegeti de ce...

Eu am avut acest sentiment de multe ori si daca revad filmul celor 27 de ani si cateva luni pare si mai evident. Pot spune ca am calatorit in multe locuri, poate prea multe pentru gustul unora... dar pana la urma am facut-o pe anii, timpul, sentimentele si banii mei :)) Am ajuns in tot felul de "locuri"... Unele mai calde, altele mai reci, unele mai pline de actiune, certuri, discoteci, petreceri si alcool, altele mai linistite, poate cu mai multa rutina si siguranta, unele scurte, de doar cateva zile, altele mai lungi, de cativa ani, unele poate mai monotone, altele poate prea vesele... 

Doar nu toate calatoriile sunt la fel, nu?:)) Poate ca asa e viata de fapt: o continua vacanta in care tot calatorim si din fiecare "tara" (aka suflet) ramanem cu ceva, un obicei, o mancare cu gust amar sau dulce, o rana, un accident, poate o vanataie, sau dimpotriva, ramanem cu muuulte suveniruri, masini, case, bijuterii si blanuri, sau poate fi o calatorie in care totul e super, ca intr-o excursie cu ghid, fara incidente, totul planificat riguros...  si sunteti in calatoria respectiva si astazi :D

Personal imi place aceasta idee si ma face sa accept mai usor ideea ca avem nevoie de aceste calatorii pentru a ne cunoaste pe noi insine in primul rand si pentru a afla care este "locul" potrivit pentru noi... Unde se opreste calatoria? Se opreste vreodata? Sau este a never ending journey...? :))) 

Cred ca am tot auzit oamenii vorbind despre vacante si am devenit melancolica, anul acesta vacantele mele fiind scurte si dese.. Cat despre "calatorii" pot spune ca ma aflu intr-un loc total nou, interesant, cu o bucatarie asemanatoare cu cea care mi se potriveste mie si divertisement pe gustul meu, cu clima temperata, poate usor umeda :)))...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...