Treceți la conținutul principal
Cand am plecat am avut multe emotii in ceea ce priveste prieteniile. Si desi uneori mi s-a zis : "Miruna, simt cum prietenia noastra ne aluneca prin degete" mi-am dat seama ca nu este chiar asa. Situatia a ramas aceeasi: cu prietenii cu care ma vedeam des in Bucuresti vorbesc si acum destul de des la telefon, pe mail sau alte retele, iar cu cei cu care ma vedeam rar, in special cand organizam ceva de sarbatori, dar la care tin enorm si pe care mi-am dorit sa ii vad mai mult si cand stateam in Romania, vorbesc ... rar.  
Ce am descoperit de cand locuiesc departe de prietenii mei sunt scrisorile si felicitari :)) In aceasta perioada am scris atat de multe incat mi-ar placea sa fiu "scriitor de scrisori" de meserie :) sau om care ureaza lucruri...sau... orice altceva din zona asta. 
Revenind la prieteni, trebuie sa recunosc ca ma mai loveste si pe mine uneori dorul!!! Mi-ar fi placut foarte mult sa ajung la petrecerea unui prieten drag de curand si la ziua lui Vlad si mi-ar placea sa beau cafele in weekend cu Alina si sa o revad pe Alice si sa rad cu Raluca sau sa ies sa dansez cu toata gasca cu care ies de obicei... Mai ales acum cand vine primavara si apoi vara si imi amintesc cu drag de vara lui 2012_ terasa hotelului Residence, Baraka si petrecerile organizate in aer liber, palatul Ghika, joile relaxante de la Biblioteca... 
DAR ca sa tai din nostalgie astazi, o buna prietena mi-a facut omare, mare bucurie. Bratara mea cu steluta calauzitoare a capatat o pereche, o bratara adusa din Istrael, cu copacul vietii :) Si o bucurie si mai mare, a fost sa o revad pe cea mai frumoasa modelina din Tara Romaneasca, prietena noastra Geanina Pistol pe coperta revistei Elle Ro.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :)) Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata. In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta ...
Cred ca fiecare are ritmul sau si momentul sau de inflorire profesionala si personala. De asemenea, cred ca pentru fiecare exista un moment potrivit pentru o schimbare majora. Cred ca aveti cu totii in jur cunoscuti, proieteni sau rude care amana o anumita miscare, decizie sau schimbare (ma refer in mod special la schimbari care le pot imbunatati viata – sau cel putin asa pare din unghiul din care privim noi). Chiar si asa, chiar daca primesc acest mesaj din mai multe surse ei nu fac nimic in acest sens. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: nu simt ca este momentul sa faca acel lucru. De 23 de ani am primit si eu un mesaj in mod constant de la apropiatii mei. Am avut nevoie de un timp de gandire destul de generos (23 de ani) ca sa ma hotarasc si sa iau o decizie majora. Fiecare cu ritmul sau : ) Decizia pe care am luat-o este de a ma muta in alta tara. Am simtit nevoia sa scriu cateva impresii dobandite in ultima luna. Intrucat vorbesc din experienta ma...