Treceți la conținutul principal


Astazi este o zi cu adevarat speciala. Ninge ca in decembrie si imi da senzatia ca ma pregatesc pentru Craciun…: )) Noroc ca am un buchet de lalele pe pervaz si imi amintesc astfel ca de fapt astept primavara : ) Poate este de la vreme sau de la viata in general dar astazi am chef sa vorbesc despre dragoste!!! Nu oricum ci citand un specialist cu care mi-am inceput ziua, un greu, the one and only: Jacques Salome: “Sursa dragostei, in ceea ce ii va da energie si deci o miscare pentru a iesi din mine si a merge la celalalt, mi se pare a fi dragostea de sine.  Dragostea de sine este, mi se pare, cea care permite, care autorizeaza darul de a iubi. Si deci de a oferi altuia nu numai acest sentiment (care va fi acceptat sau nu, care se va alatura propriilor sentimente sau nu), dar, de asemenea, sa ii propui totalitatea persoanei tale, a corpului tau, a gandurilor, a viselor si a proiectelor tale. Dar, a da in dragoste – aceasta ofranda gratuita – nu este posibil bineinteles, decat daca propria mea nevoie de a iubi nu este imperialista sau chiar terorista, pana la punctul in care vreau sa impun dragostea mea altuia. Sau daca eu sunt mai degraba de partea cererii sau uneori a exigentei, daca nevoia mea de a fi iubit este o prapastie fara fund, daca este enorma si nu serveste decat la incercarea de a satisface infinitul lipsurilor mele, atunci sunt prizonierul dependentei acestor nevoi si risc sa il fac pe celalalt dependent de asteptarile mele. In aceasta situatie, suntem departe, foarte departe de dragoste.”

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... 

Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe.

Pablo Picasso spunea asa de frumos “The o…

Rade de noi

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu prinsa in supararea mea. Sa vin acasa, absenta, cu capul aglomerat de ganduri, sa intru in baie si sa dau drumul la apa ca sa ma spal pe maini si asa cum eram eu concentrata sa ma stropesc direct in fata cu sapun. Moment in care s-au despartit norii de deasupra mea, am inceput sa rad si sa imi dau seama ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca stau incruntata si suparata. Maine viata o sa rada iar de noi stropindu-ne in fata cu ceva! :))


Universul are grija sa primim cat putem duce. Si se pare ca de fiecare data cand primim "teme" tot mai grele de rezolvat fac parte din planul nostru de evolutie. Mai greu este sa le vedem de fiecare data cu detasare si ca pe o binecuvantare (mai ales cand este vorba de boala, griji financiare, probleme de familie, pierderi etc) si sa ne amintim ca vor conta mai tarziu si ca sunt de fapt oportunitati de a invata.


In loc de concluzie, va invit la ras! Este verificat, de fiecare data cand sunt intr-o cearta sau in…

Maternitate