Am primit de curand un cadou foarte inspirat, Cele mai frumoase citate din MICUL PRINT, de Antoine de Saint-Exupery. Si, ca de fiecare data cand interactionez cu acesta carte, sunt uimita de modul in care a tradus Antoine de Saint-Exupery lucrurile complicate, treburile oamenilor mari pe intelesul si pe limba copiilor, pastrand profunzimea mesajului.
Din punctul meu de vedere, per total cartea indiferent de varsta la care o recitesti este un dus rece pentru noi adultii prea ocupati, prea abatuti, prea importanti, toti cei care am uitat ca am fost candva copii, "toti oamenii mari au fost mai intai copii (numai ca putini dintre ei isi mai amintesc)".
Un vers aparte ma bantuie zilele acestea si m-am gandit ca poate este util sa il impartasesc cu voi intrucat mie mi-a fost un soi de declansator pentru anumite intrebari sau situatii cu care ma intalnesc acum: "Ceea ce e important nu se vede". L-am pus alaturi de relatia cu persoana iubita (apropo de toate lucrurile minunate care se afla in noi oamenii si care nu se reflecta in haine, masini, case sau carti de vizita), l-am pus alaturi de sentimentele pe care le am vizavi de o anumita sarcina, de modul in care atitudinea sau gesturile mele reflecta o anumita stare (dar chiar si asa, doar noi stim ce este in interiorul nostru, nu?) si tot asa...
Un alt vers care de asemenea mi-a declansat anumite ganduri este: "Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tau este ceea ce face ca trandafirul tau sa fie atat de important". Si cred ca acest vers se poate aplica foarte mult in cazul relatiilor pe care le dezvoltam cu oamenii din jur.
Majoritatea avem reflexul de a "masura" greutatea unei relatii prin faptul ca am petrecut alaturi de un om 2, 5, 20 de ani...Asta nu inseamna ca daca am pierdut un parinte sau un prieten drag la o varsta frageda relatia respectiva nu a fost profunda...Lucrurile pe care pe care le facem impreuna dau greutate, experientele traite impreuna. In cazul meu, acum constat ca am o mare sansa sa recuperez timpul pe care nu l-am petrecut alaturi de familia mea. Si imi dai seama cu fiecare zi care trece ca este cel mai important lucru.
Nu am vrut sa fac o analiza pe text :)) ci sa impartasesc cu voi o modalitate (amuzanta, pana la urma este o carte pentru copilasi insa foarte profunda care trateaza idei cu care se confrunta absolut toata lumea de pe acest pamant indiferent de varsta si de statutul social) prin care va puteti stimula sa va ganditi la numite aspecte din viata voastra :)
Din punctul meu de vedere, per total cartea indiferent de varsta la care o recitesti este un dus rece pentru noi adultii prea ocupati, prea abatuti, prea importanti, toti cei care am uitat ca am fost candva copii, "toti oamenii mari au fost mai intai copii (numai ca putini dintre ei isi mai amintesc)".
Un vers aparte ma bantuie zilele acestea si m-am gandit ca poate este util sa il impartasesc cu voi intrucat mie mi-a fost un soi de declansator pentru anumite intrebari sau situatii cu care ma intalnesc acum: "Ceea ce e important nu se vede". L-am pus alaturi de relatia cu persoana iubita (apropo de toate lucrurile minunate care se afla in noi oamenii si care nu se reflecta in haine, masini, case sau carti de vizita), l-am pus alaturi de sentimentele pe care le am vizavi de o anumita sarcina, de modul in care atitudinea sau gesturile mele reflecta o anumita stare (dar chiar si asa, doar noi stim ce este in interiorul nostru, nu?) si tot asa...
Un alt vers care de asemenea mi-a declansat anumite ganduri este: "Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tau este ceea ce face ca trandafirul tau sa fie atat de important". Si cred ca acest vers se poate aplica foarte mult in cazul relatiilor pe care le dezvoltam cu oamenii din jur.
Majoritatea avem reflexul de a "masura" greutatea unei relatii prin faptul ca am petrecut alaturi de un om 2, 5, 20 de ani...Asta nu inseamna ca daca am pierdut un parinte sau un prieten drag la o varsta frageda relatia respectiva nu a fost profunda...Lucrurile pe care pe care le facem impreuna dau greutate, experientele traite impreuna. In cazul meu, acum constat ca am o mare sansa sa recuperez timpul pe care nu l-am petrecut alaturi de familia mea. Si imi dai seama cu fiecare zi care trece ca este cel mai important lucru.
Nu am vrut sa fac o analiza pe text :)) ci sa impartasesc cu voi o modalitate (amuzanta, pana la urma este o carte pentru copilasi insa foarte profunda care trateaza idei cu care se confrunta absolut toata lumea de pe acest pamant indiferent de varsta si de statutul social) prin care va puteti stimula sa va ganditi la numite aspecte din viata voastra :)
Comentarii