Word of Mouth

Si a mai trecut un an.... dar partea buna e ca vine altul. Nu stiu de ce ma apuca asa mereu pe final de an o nostalgie care ma determina sa fac si un mic inventar. Ce am reusit, ce as vrea sa mai fac in 2017, ce as fi putut sa fac mai bine si uite asa ma apuc de scris. Ma asez la birou, mi-am stabilit un mic spatiu de lucru (mai depinde si de noi sa facem un pic de atmosfera care sa ne inspire, o floare, o muzica, o cafea etc:) ) si asez pe hartie / laptop ganduri, proiecte, idei care sper sa devina realitate in 2017 :)     Acum nu o sa dau chiar tot din casa in ceea ce priveste proiectele mele pe 2017, fiecare si le stie pe ale lui. Important e sa ne setam obiective. Multi ar spune ca exageram si devenim prea organizati si planificati si ratam placerea momentului. Eu cred ca e bine sa avem cateva obiective, sa ne imaginam o rama in care stau cateva lucruri fixate, ce curge printre este... spontaneitate, neprevazut si cred ca fiecare intelege la ce ma ...

Ati intalnit vreodata oameni care se sperie daca le zambesti dimineata? Daca ii saluti prea entuziasmat sau esti pur si simplu energic si bucuros la ora 6 dimineata se uita la tine de parca le-ai zis "ceva de mama". "Termina! ce e cu tine? ai luat ceva? e prea devreme pentru..." Pentru ce e prea devreme? sa incepem ziua cu bine, cu bucurie si entuziasm? Eu cred ca nu e prea devreme. Ba chiar e prea tarziu :)) daca incepem sa ne dezmortim abia pe la 14.00 si toata dimineata o petrecem intr-o amorteala si letargie. Pot sa inteleg ca unii sunt mai matinali si altii nu chiar, ca unii chiar sufra de depresie iarna, ca este o chestie de bioritm, insa nu pot sa inteleg de ce unii chiar nu gasesc nici un motiv de bucurie! ba e frig, ba e prea cald, ba e prea mult soare, ba prea putin si tot asa.   E u va recomand sa va bucurati de fiecare clipa pe care aveti sansa sa o traiti dragilor!

Ma bucur atat de mult sa vad schimbarea ce se petrece in mine. Nu as fi crezut vreodata ca voi ajunge sa fiu acest nou personaj, care se bucura intr-o sambata dimineata sa mearga la tarani, la piata cu cosuletul pe brat si sa cumpere legume proaspete. Apoi sa vin acasa, sa imbrac sortul in carouri si sa ma apuc sa gatesc un gulas... Sa gasesc scopul terapeutic in a curata legume, taia carnea in cubulete, cali o ceapa... Sa ma bucur ca ma aflu in bucataria superba planificata cu atata atentie alaturi de sotul meu, sa sorb dintr-o cafea si sa ma bucur de soarele care imi intra pe fereastra din bucatarie. E frumos sa gasesc in mine aceasta noua prietena cu care ma pot vedea oricand vreau eu. Nu este nevoie de organizare, planificare, telefonat. Ea este tot timpul cu mine.  Ma intreb de ce oare nu vedem la televizor o reclama in care ne este prezentata femeia de succes in bucatarie, si va rog, sa nu fie o reclama la Magi sau cine stie de margarina de pus pe paine. Vorbesc despre...

"Tu poti sa te imbraci ca printesa, pisi, daca vrei... Eu merg asa imbracat" Ador cand imi zice asta sotul meu. Cred ca faptul ca putem sa ne imbracam cum vrem, sa fim cum vrem, sa fim asa cum suntem de fapt, sa spunem ce gandim, sa manacam ce vrem, sa alegem, sa decidem in cuplu, insa si in mod individual este baza unei relatii frumoase. Fiecare relatie, fie ea oficializata sau nu, isi dezvolta propriul sistem de reguli dupa care functioneaza. Unii adopta intr-un mod studiat un partner look, altii isi impun aceleasi restrictii la mancare, exista chiar si cativa care decid ca nu vor sa aibe copii sau animale de casa, ora de dormit, ora de trezit in zilele libere, locurile in care isi petrec vacantele, asiguratorul sau medicul de familie sunt de asemenea decise de foarte multe ori impreuna.  Exista insa un moment in care eu de pilda, simt nevoia sa fiu eu... asa cum sunt eu. Fara tiltu, restrictii, meserie, cetatienie. Simt nevoia sa ma simt libera in aceasta forma organiz...

Imi place sa rasfoiesc o carte inainte sa o incep Da, o aleg de cele mai multe ori in functie de coperta Nu am nicio problema daca nu stiu finalul unui film Nu sunt buna la mate, insa ma descurc la convertit in minte Euro-Ron Nu imi place sa adorm singura Si nu inteleg de ce ar fi nevoie sa renunt la cafea daca imi face placere Spune-mi ca sunt superficiala doar pentru ca imi cumpar ceva pe baza unei recenzii citite pe Internet E de ajuns sa aud o melodie buna si o ascult de mii de ori Pana la urmatoarea... Imi pun intrebari in fiecare zi si sper sa nu vina ziua In care nu o sa ma mai intreb. Au trecut 3 ani si 5 saptamani de cand cresc alaturi de cineva.  

Eu cand ajung in bratele lui pur si simplu simt ca am ajuns acasa. Nu mai conteaza nimic din jurul meu, zgomot, trafic, claxoane, strigate si telefoane. Sunt acasa. Este un sentiment atat de simplu si in aceeasi masura atat de profund. Iti multumesc pentru ca m-ai ales sa fac parte din viata ta si sa vin acasa :)

Exista momente in viata in care ne urcam in mod constient intr-o cusca si continuam sa alergam pe rotita cu gandul la branza care se va arata la final printre zabrele. De ce? Pentru ca avem un tel, am facut o promisiune, asa credem ca este mai bine pentru noi acum, nu avem alternativa...  Poate ca suna urat pentru multi dintre cei care o sa citeasca aceasta postare, simpla imagine a unui soricel, hamster care alearga orbit de tel produce reactii adverse :) "Ce?...Eu??? un soricel???... eu sunt un OM, OM MARE, o fiinta superioara, un intelectual, un manager, o femeie de afaceri, un avocat, un sofer" Da, asa e... DAR, sa fim sinceri, suntem de asa de mult timp uneori pe rotita aia, in plina alegare, de atatia ani incat nici nu ne mai dam seama. Nici nu mai stim telul. Am uitat si ca nu am vazut branza. Si totusi alergam. Nu e ceva rau. Ideea e sa nu ardem degeaba caloriile. Sa o facem cu cap, sa invatam ceva din asta, sa stim ca oricand vrem, putem sa facem un pas lateral si ...