Treceți la conținutul principal
Astazi mi-am dat seama ca sunt cu adevarat fericita, mandra si deplin recunoscatoare pentru toti anii in care am trait in Romania si am trait variate experiente pe plan emotional si afectiv, profesional, social si ce alte planuri mai exista :)
A fost absolut perfect tot ce am trait pana acum. Ei bine in acesti doi ani frumosi in care am inceput sa am o relatie aparte cu mine si Egoul meu, cu mine si locul meu in aceasta lume, cu mine si relatia cu alti oameni am avut tendinta de multe ori sa imi limitez cumva visele. De pilda, de fiecare data cand a fost vorba de noua meserie pe care o voi avea, am avut tendinta de a o vedea ca pe singura alternativa gasind mereu scuze legate de faptul ca eu sunt aici un emigrant, ca nivelul limbii nu este exceptional, ca orasul in care stam nu are cea mai variata oferta de joburi ca, ca, ca...

Ei bine "realitatea" este cu totul alta. Pot avea tot ce imi doresc. Da, absolut. Mi s-a dovedit de foarte multe ori deja in diferite situatii, inclusiv profesional. Este doar alegerea mea sa imi gasesc scuze pe care sa le prezint ca fiind bariere si obstacole intinse de ceilalti evident...:)

Revenind la perfectiunea celor deja traite, cred ca este o mare realizare personala de care sunt foarte mandra :) Citesc in aceasta perioada o carte scrisa de Diana Cooper, "Birthing a New Civilization" in care autoarea descrie lumea incepand cu anul 2012 si pana in 2023. Este un vis, este cu totul altceva fata de ce traim acum si sper sa fie asa. Abia astept sa ma bucur la maturitate alaturi de sotul si copii de toate inventiile de care povesteste si care ne vor face viata atat de frumoasa, de aceasta noua lume cu noi orase de aur si civilizatii si de modul in care oamenii traiesc, zi de zi indeplinidu-si misiunea personala pe aceasta lume si castigandu-si traiul cu ea. Mi se pare extraordinar sa ajungem la aceasta performanta pe planeta; sa stie fiecare care este acel lucru pe care il poate face bine, cu placere, util altora, zi de zi. Unul din exercitiile care exista in carte este legat de initierile prin care am trecut in viata. Fie ca este vorba despre pierderea unei persoane dragi, de un accident, o problema de sanatate, o pierdere materiala, in diferite forme toate acestea au fost initieri. Poate suna ca un joc Super Mario in care vrem sa ajungem la un alt nivel insa pana la urma chiar despre asta este vorba... de a ajunge mai departe :) Eu am scris cele mai importante evenimente prin care am trecut pana acum si nu au fost chiar atat de multe, doar 5 insa mi-au dat semnale legate de initierile pe care le-am parcurs. Il recomand :)

Sa va iubiti frumos!

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Astazi am luat contact cu un afis de campanie electorala. Culoarea de fundal: ciclam, font-urile: indraznete, poza: o doamna cu o freza naturala si care sfideaza fixativul, cadru strans si o bluza casual, sloganul: Mai mult pentru tine!  Mi-a atras atentia deoarece imi era proaspata imaginea afiselor din Bucuresti. Acelasi albastru-gri, costume negre si apretate, zambete fortate si mesaje care suna la fel de ani de zile.  Nu stiu nimic despre Frau Xulescu de pe afis insa stiu sigur ca desi stau de doar doua zile in acest oras mi-a atras atentia din prima. Si nu este vorba despre amplasamentul afisului, pentru ca langa se afla promovata si cea mai noua crema de corp si cea mai buna paine de la Billa, ci despre comunicare!!!! despre modul in care vorbesc culorile, cuvintele si imaginea.  
De fiecare data cand ceva nu functioneaza pare ca intoarcerea la baza, la acele mici ritualuri care de fiecare data functioneaza reprezinta cea mai buna solutie. O lingura de faina si brusc sosul de ingroasa, putina soda pe pata si brusc dispare, o noua frizura in cazul doamnelor si parca kilogramele in plus nu mai sunt asa de apasatoare, un dus fierbinte dupa o zi lunga si parca viata nu e mai brusc asa de grea; Cred ca fiecare are propria reteta sau ar fi bine sa isi gaseasca una :) In cazul meu pare ca o meditatie ajuta de fiecare data cand banii nu sunt suficienti, cand mintea e plina de ganduri si nu e loc de invatat, cand sarbatorile bat la usa si ne dorim sa fie totul perfect, desi stim ca nu suntem perfecti, cand se apropie un nou examen si presiunea e tot mai mare, cand desi am zis ca o sa ne spunem ce avem de spus, parca tot mai usor comunicam cand se umple paharul si ajungem la limita... Vine cu timpul, cu varsta, cu exercitiu, prin experimentat diferite solutii, dar imp...
In ultima vreme am parte de tot felul de surprize placute. De fapt, nu este o surpriza faptul ca am parte de surprize, chiar mi-am dorit acest lucru : ) Aseara cand asteptam autobuzul, m-am trezit in fata ochilor cu un autobuz condus de insusi Mos Craciun, vesel si tanar, iar autobuzul sau era foarte frumos decorat: luminite albastre, beteala in jurul barelor, jucarii prinse cu funde de scaune, globuri imprastiate peste tot, muzica si muuulta energie pozitiva si doua Craciunite (nu genul acela sexi de Craciunita, ci stilul Doamna Craciunita) care strangeau bani pentru nu stiu ce.  A fost interesant sa observ reactia oamenilor care se urcau in acest autobuz magic, care ne purta in lumea recunostintei si a bunatatii! Absolut toti au calatorit cu zambetul pe buze si au fost surprinsi intr-un mod placut si … au donat. PS: De incercat (e verificata si de mine : )) : La finalul unei zile vizualizati cum anume s-a desfasurat ziua. Dupa ce parcurgeti tot filmul si retraiti ziua ...