Treceți la conținutul principal
Am senzatia ca incepe o noua etapa pentru foarte multi dintre noi. Pentru natura, pentru hainele de iarna, pentru cateva locuri ale pielii care acum sunt goale si pe care imi doresc sa scriu ceva pentru totdeauna si chiar si pentru infatisarea blogului meu http://wordofmouthcommunication.blogspot.ro/ care de astazi are hainute noi. Parca tot ce am acum in minte este NOU. Faceti loc pentru lucruri noi in viata voastra renuntand la lucrurile de care nu aveti nevoie. Stergeti praful de pe ele. Bucurati-va de libertatea pe care o ofera noul. Am citit de curand intr-o carte ca tot ce nu folosim mai mult de 2 ani putem arunca si face astfel loc pentru noi lucruri, schimbari, bucurii. Poate ca simt asta pentru ca pentru mine si iubitul meu sot este un an plin de NOUTATI. Uneori avem tendinta sa ne temem de atat de mult nou, ne atasam de lucrurile noastre, vrem sa stam pentru totdeauna in groapa aceea care se formeaza in canapea si gasim 1 milion de scuze ca sa nu golim beciul de vechituri. Este normal. Sentimentul pe care il aduce insa fereastra deschisa, aerul proaspat, locul proaspat maturat si mintea golita de tot ce a fost si recent populata cu bucuria noului inceput ESTE MINUNAT!

PS: impartasesc cu voi un video despre cateva dintre cele mai frumoase minuni ale naturii. E nevoie doar de putina rabdare sa treceti de intro. Rasplata e pe masura :)

https://www.youtube.com/watch?v=6N7AlgAuHZA


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Maternitate

Cumva experienta maternitatii invita la introspectie. Te face sa te gandesti la propria copilarie, la oamenii care au avut impact asupra ta in timpul scolii, la modul in care au actionat pe parcursul anilor parintii, rudele, prietenii… In cazul multora dintre noi, maternitatea ne ajuta sa vedem lucrurile cu mai multa indulgenta, iubire, ne ajuta sa intelegem in sfarsit alegerile parintilor, de pilda. In cazul altora, maternitatea si ulterior rolul de parinte este un declansator pentru reactii de genul “nu vreau sub nici o forma sa fiu precum mama/tatal meu”.   Ajungi sa iti pui intrebari care inainte nu isi aveau rostul, legate de viitor, de “mostenirea” pe care o lasi in urma, de modul in care te vor percepe urmasii. “Cum vrei sa isi aminteasca despre tine copilul tau?” vrei sa te stie mereu zambind, alergand intre job si casa, ingandurata? Vrei sa stie mai degraba gustul fursecurilor pe care le faceai ca prin minune sau faptul ca nu exista vreme care sa va tina i...