Treceți la conținutul principal
'' Impreuna la bine si la rau...''... si cred ca pentru majoritatea acel RAU suna greu in stomac... In fine, am vazut tot felul de cupluri care da, au fost alaturi la bine si la rau, cand au avut bani sau nu, cand unul a ajut job sau nu a mai avut, cand unul dintre parteneri s-a imbolnavit si tot asa... Sunt de acord cu acest '' la bine si la rau''  cu conditia ca cel care e alaturi de cel caruia '' ii e rau'' sa o faca pentru ca vrea, simte, iubeste si este pur si simplu in armonie cu alegerea sa, nu pentru ca '' asa e normal '', asa trebuie, el-ea fiind nefericiti in relatia respectiva si totusi fiind blocati in ea. '' Stii...nu pot sa fac asta pentru ca are nevoie de mine...'' , '' Stii... nu se stie niciodata ce o sa mi se intample si mie peste ani si e bine sa ai pe cineva alaturi''...'' Stii..nu poti creste un copil singura ''... 

Personal nu sunt de acord cu acest tip de ... interdependente, sa le spunem... Il iubesc acum, astazi pentru ceea ce este si nu ma gandesc la cum o sa fie cand va avea 70 de ani. Sau il iubesc acum si suntem intr-o relatie pentru ca ne este amandurora bine in ea nu pentru ca cine stie cum o sa fie peste X ani sau pentru ca e mai usor de platit chiria in 2 sau pentru ca e mai misto o vacanta in 2 sau pentru ca e trist cand stai in parc singura pe banca... Deci, sunt de acord cu '' la bine si la rau'' atata timp cat este binele amandurora si sa speram ca rau nu ne va fi :))

Sincer nu stiu de unde mi-au venit aceste ganduri... Mi-am inceput ziua intr-un mod sportiv, la ora 9 eram deja in bazin. Simt ca i-au oferit corpului meu o portie sanatoasa de enegrie pozitiva si oxigen si miscare care poate a pus in miscare si alte idei si ganduri din capul meu. Drept urmare acest text. Poate pentru ca vad in jur atatia oameni care stau in tot felul de relatii, mai fericite sau mai putin, cine sunt eu sa dau note... Am si eu lectiile mele de facut la capit. relatii insa imi doresc sa ne gandim mai mult si mai bine cand chiar stam alaturi de cineva si sa calculam mai mult in calitate :) Am mai spus si o spun iar ca daca as putea sa fac ziua de sute de ore as face-o si ca sa am mai mult timp si pentru iubitul meu, insa cum nu mi-a iesit asta inca ma tot intorc si gandesc si perpelesc si eu cum sa impart mai bine orele libere (marea maj. fiind muncite) intre iubire, alte rude fff dragi, hobbyuri, studiu si mine, da... inca tin foarte mult sa am timp si pentru mine :) Cum a fost astazi dimineata spre exemplu...  Cred in activitatile de cuplu insa nu cred in integrarea lor cu forta in programm , adica, hai sa purtam acelasi trening ca sa fim un cuplu si sa facem acelasi sport ca sa fim un cuplu si sa avem aceleasi pasiuni ca sa fim un cuplu REUSIT! Cred ca unele cupluri chiar pot face fff multe chestii impreuna dar si mai multe si separat, nu inseamna ca se iubesc mai putin :)  Deci ...cum dilatam timpul ala???! :)))


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza...  Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situ
Ma bucur sa vad tot mai des in publicatii de business articole care incurajeaza liderii si managerii sa ...MEDITEZE, SA SE CONECTEZE LA EI INSISI. "Being connected with your Self will give you the courage to act even in risky situations because you'll know, no matter what happens, that you'll be fine. Even though everything around you may change — how much money you have, whether you have a job, whether you're married, and so on — your Self will still be there, observing." ++++ http://blogs.hbr.org/bregman/2012/12/try-meditation-to-strengthen-y.html Parerea mea este ca aceasta este atitudinea potrivita vremurilor pe care le traversam. Am intalnit multi manageri stresati de riscul la care se expun (ei si pozitia pe care o detin, dar si compania) cand iau decizii. Mai mult decat atat, am intalnit si mai multi manageri care prefera sa nu ia decizii. Pe principiul, daca nu fac, nu gresesc.  Nu stiu cat de deschisi sunt managerii din Romania la astfe

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc...  Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum