Treceți la conținutul principal
In perioada aceasta cand am fost preocupata exclusiv de mutarea in noua casa am inteles ceva in legatura cu nevoile femeilor... Pe scurt, vecinele noastre sunt majoritatea divortate, plecate de acasa, mame singure etc...in cazul nostru fiind cam aceeasi situatie, o divorata, o vaduva si o tanara necasatorita :))) Despre ce vorbeam toate? "Pfooa ce bine era sa avem acum un barbat". Acum cand caram, cand ne sunam prietenele sa ne "imprumute" sotii pentru carat, inchiriat masini, ajutat cu bormasine si alte chestii de genul asta... Nu stiu daca fiecare din femeile astea, inclusiv noi, am simtit lipsa barbatului de langa noi cum am simtit-o acum cand, desi am fost puternice si am carat cot la cot cu ei, ba mai mult chiar am facut fata glumelor facute de vecinii masculi :))care se uitau la noi cum ducem chestii grele si ne intrebau unde ne sunt partenerii ne-am dorit alaturi un barbat. Unele l-am gasit pe ACESTA in sotii imprumutati, in apropiati, straini, colegi, vecini sau chiar in angajatii de la Moebelix care au fost induplecati de ochii umezi ai vecinei mele din Brazilia care trebuia sa aduca din casa fostului sot, care este in blocul de vizavi :)), masina de spalat si tot asa... 

Cred ca toate aveam motivele noastre pentru care barbatii nu mai erau alaturi de noi, motive pentru care am divortat, am fugit de acasa sau pur si simplu nu i-am vrut ca soti, tatii copiilor etc... Si totusi, atunci, cand iti rupi oasele cu frigiderul pe scari te gandesti: DOAMNE! CE BUN ERA ACUM UN BARBAT LA CASA MEA!
Si mi-am amimtit de una dintre cele mai dragi persoane din viata mea care mi-a zis candva in timpul unei discutii in care eu ma plingeam evident de iubitul cu care eram in perioada respectiva, ca nu face, ca nu drege, ca nu repara, ca nu x lucruri etc...si mi-a zis: "Miruna, tu ce iti doresti de fapt? Un barbat sau un instalator?"..."Pai eu il plac pe el pentru ca ...x lucruri si daca vroiam sa fiu cu un instalator, na..cautam un instalator"... Si am ajuns sa ma intreb din nou zilele astea: "Miruna, tu ce vrei? Un barbat asa cum e cel pe care il placi sau un angajat de la Moebelix care te ajuta sa cari mobila si monteaza tot si gaureste tot cu bormasina?"...Si nu mi-am mai raspuns .... : )) Dar poate ca si tacerea este un raspuns si ma gandesc serios sa recitesc "Arta conversatiei" de Ileana Vulpescu.

Drept urmare, aceasta mutare a mutat chestii si in mine si m-a determinat sa mut lucrurile mai departe, sa le imping, sa le ridic, sa le arunc asa cum face de 2 saptamani incoace si am luat decizia de a ma inscrie la facultate. 
 
  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Astazi am luat contact cu un afis de campanie electorala. Culoarea de fundal: ciclam, font-urile: indraznete, poza: o doamna cu o freza naturala si care sfideaza fixativul, cadru strans si o bluza casual, sloganul: Mai mult pentru tine!  Mi-a atras atentia deoarece imi era proaspata imaginea afiselor din Bucuresti. Acelasi albastru-gri, costume negre si apretate, zambete fortate si mesaje care suna la fel de ani de zile.  Nu stiu nimic despre Frau Xulescu de pe afis insa stiu sigur ca desi stau de doar doua zile in acest oras mi-a atras atentia din prima. Si nu este vorba despre amplasamentul afisului, pentru ca langa se afla promovata si cea mai noua crema de corp si cea mai buna paine de la Billa, ci despre comunicare!!!! despre modul in care vorbesc culorile, cuvintele si imaginea.  
De fiecare data cand ceva nu functioneaza pare ca intoarcerea la baza, la acele mici ritualuri care de fiecare data functioneaza reprezinta cea mai buna solutie. O lingura de faina si brusc sosul de ingroasa, putina soda pe pata si brusc dispare, o noua frizura in cazul doamnelor si parca kilogramele in plus nu mai sunt asa de apasatoare, un dus fierbinte dupa o zi lunga si parca viata nu e mai brusc asa de grea; Cred ca fiecare are propria reteta sau ar fi bine sa isi gaseasca una :) In cazul meu pare ca o meditatie ajuta de fiecare data cand banii nu sunt suficienti, cand mintea e plina de ganduri si nu e loc de invatat, cand sarbatorile bat la usa si ne dorim sa fie totul perfect, desi stim ca nu suntem perfecti, cand se apropie un nou examen si presiunea e tot mai mare, cand desi am zis ca o sa ne spunem ce avem de spus, parca tot mai usor comunicam cand se umple paharul si ajungem la limita... Vine cu timpul, cu varsta, cu exercitiu, prin experimentat diferite solutii, dar imp...
In ultima vreme am parte de tot felul de surprize placute. De fapt, nu este o surpriza faptul ca am parte de surprize, chiar mi-am dorit acest lucru : ) Aseara cand asteptam autobuzul, m-am trezit in fata ochilor cu un autobuz condus de insusi Mos Craciun, vesel si tanar, iar autobuzul sau era foarte frumos decorat: luminite albastre, beteala in jurul barelor, jucarii prinse cu funde de scaune, globuri imprastiate peste tot, muzica si muuulta energie pozitiva si doua Craciunite (nu genul acela sexi de Craciunita, ci stilul Doamna Craciunita) care strangeau bani pentru nu stiu ce.  A fost interesant sa observ reactia oamenilor care se urcau in acest autobuz magic, care ne purta in lumea recunostintei si a bunatatii! Absolut toti au calatorit cu zambetul pe buze si au fost surprinsi intr-un mod placut si … au donat. PS: De incercat (e verificata si de mine : )) : La finalul unei zile vizualizati cum anume s-a desfasurat ziua. Dupa ce parcurgeti tot filmul si retraiti ziua ...