Treceți la conținutul principal
Astazi am invatat un lucru foarte important: sa nu imi fie rusine ca sunt fericita! : ) De fapt cum sa o spun ca sa fie mai clar....cred ca toti am trecut prin situatii in care "nu a fost sa fie" si am depasit momentul si ne vine sa ne urcam cu o portavoce in piata centrala si sa strigam sus si tare: SUNT FERICIT! INDRAGOSTIT! IUBIT! BOGAT! SANATOS! PROMOVAT! IMPACAT! INSPIRAT!...mai spuneti si voi :)) Si DA! Meritam toti asta si putem avea toti asta ...simt ca mai e ceva de completat aici insa nu imi vine acum exact cuvantul :)) As vrea totusi sa fac o scurta paranteza. Din cate imi amintesc eu (si pot spune ca am avut cateva caderi destul de dure in materie de iubire, spre exemplu, ca legat de acest topic e postul meu) de fiecare data cand m-am ridicat mi-am dovedit in primul rand mie insami ca sunt puternica si mi-am descoperit poate puteri sau talente sau idei si pasiuni pe care inainte nu stiam ca le am... Asadar, oricat de departe credeam ca sunt de fericire, ea era de fapt foarte aproape de mine, dar eu nu aveam ochii deschisi ca sa o vad. Si de fiecare data cand mergeam mai departe intalneam un om si mai potrivit pentru mine si tot asa. Pana in ziua in care... chiar ca l-am gasit :) Si nu a durat mult. Poate doar vreo 20 de ani, avand peste 1.000 de km intre noi, noi fiind nascuti de fapt in aceeasi tara, dar in cartiere diferite... 
Ei bine astazi, vorbind total intamplator despre acest topic, mi-am dat seama ca am avut un mic blocaj legat de acest subiect, "sunt fericita" fata de prietenii mai putin fericiti sau "imi merge bine" fata de altii carora nu prea le merge si tot asa...Parca uneori ajungi sa iti para rau de binele tau...nici nu stiu cum sa o zic mai bine decat atat... 
Ce am invatat asadar astazi in urma unei conversatii spontane pe acest topic? 1. Ca... dupa ce spui Adio! nu mai este problema ta ce anume face persoana respectiva. Din punctul meu de vedere este ok sa ai relatii si sa inchei relatii intr-un mod cat mai ecologic, adica sa te simti cat mai ok fata de tine si de persoana respectiva si sa fii impacat cu alegerea facuta si cel mai important, sa iti asumi decizia luata. 2. Ca nu ai de sa te simti aiurea pentru ca tu te-ai indragostit cand celalalt inca mai este atasat de tine. Il poti sustine dorindu-ti pentru el multa iubire! 3. Sa fii recunoscator pentru toate experientele pe care le-ai avut si care te-au ajutat sa evoluezi si sa ajungi astazi AICI, cand ai ochii deschisi si poti sa vezi fericirea de langa tine! (lucru invatat tot astazi cand ma gandeam ca daca as putea sa editez putin trecutul meu amoros, as mai schimba una, alta. Poate ca daca as face asta, nu as fi aici, astazi, cu el, fericita!)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza...  Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situ
Ma bucur sa vad tot mai des in publicatii de business articole care incurajeaza liderii si managerii sa ...MEDITEZE, SA SE CONECTEZE LA EI INSISI. "Being connected with your Self will give you the courage to act even in risky situations because you'll know, no matter what happens, that you'll be fine. Even though everything around you may change — how much money you have, whether you have a job, whether you're married, and so on — your Self will still be there, observing." ++++ http://blogs.hbr.org/bregman/2012/12/try-meditation-to-strengthen-y.html Parerea mea este ca aceasta este atitudinea potrivita vremurilor pe care le traversam. Am intalnit multi manageri stresati de riscul la care se expun (ei si pozitia pe care o detin, dar si compania) cand iau decizii. Mai mult decat atat, am intalnit si mai multi manageri care prefera sa nu ia decizii. Pe principiul, daca nu fac, nu gresesc.  Nu stiu cat de deschisi sunt managerii din Romania la astfe

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc...  Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum