Treceți la conținutul principal
Primavara asta are ceva special in ea. Nu stiu ce anume, insa e speciala....Parca e o substanta care ne intra in organism si ne deschide ochii larg si ne ajuta sa vedem ce anume vrem sa ne schimbam si ce anume ne dorim cu adevarat si ... ne da curaj, ne creste adrenalina si ne simtim eroi si.... trecem la actiune!!! 
Prietena mea cea mai buna mi-a impartasit astazi un text despre cel mai cel lucru facut in viata pana la varsta de 30 de ani si am fost pur si simplu impresionata sa citesc ce a simtit cand "a renuntat" _din punctul multora de vedere_ la tot ce avea: o casa, un iubit, un job ok, prieteni, familie... si a plecat in lume sa lucreze un job sezonier, fara sa stie exact in ce conditii, cat si cum si asa mai departe si si-a ascultat inima si a facut-o si nu a regretat. Si astazi spune ca este cel mai tare lucru facut pana acum!!! 
Povestile astea ma fac sa ma simt vie! Asa cum a marturist ca era si ea. S-a uitat la poza facuta in prima zi petrecuta acolo si poza facuta in ziua in care a revenit in Romania. O cu totul alta persoana era in poza: slaba, bronzata si un zimbet de toata frumusetea! Era vie!!! 
Apoi prietena mea care a plecat circa acum un an in Germania si care are acum tot ce si-a dorit sa aiba in Romania si care trece de asemenea prin tot felul de transformari pozitive care o fac sa  infloreasca pe zi ce trece mai mult...
Apoi bunul meu prieten care isi schimba in aceasta perioada jobul, care experimenteaza si exploreaza o noua profesie si care se lasa tot mai mult dus de val de arta fotografiei, avand proiecte tot mai indraznete, care il provoaca...si care il fac mai bun!
Din fericire_ acum pot spune relaxata "din fericire"_ aceste povesti imi suna cunoscut! Poate pentru ca si eu am trecut si mai trec inca pe acolo si ... Da, si pentru mine decizia de a ma muta intr-o alta tara si "de a renunta" la TOT este cel mai cel lucru facut pana acum in viata, dar sunt singura ca nu ramane singurul si o sa urmeze multe altele: sarit cu parasuta, scufundari, atins un sarpeeeee_ ca sa mai scap de o frica, facut un tatuaj sau mai multe si cativa copiii, poate mutat intr-o alta tara la un moment dat....si lista este lunga! Ceea ce va doresc si voua! 
Astazi ma simt atat de puternica si de fericita incat ma uit de undeva de sus la momentele in care as fi dat orice doar sa nu fi facut schimbarea si ... m-am regasit impartasind din ce ma trait unei bune prietene care a fost pusa in fata schimbarii: desi a constientizat ca are nevoie de o schimbare, acum, cand soarta a facut loc si i-a facut un branci poate ca s-a blocat nitel si primul lucru care mi-a venit in minte si pe care mi l-am repetat si mie de mii de ori cand mi-a fost greu sa fac fata schimbarii a fost: relaxeaza-te! pana cand te simti usoara... foarte usoara si raspunsul o sa vina singur atunci la tine! Asa a fost si la mine si ignorand multe voci din jur am facut ce am stiut ca este cel mai bine pentru mine in acel moment si s-a dovedit a fi bine!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza...  Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situ
Ma bucur sa vad tot mai des in publicatii de business articole care incurajeaza liderii si managerii sa ...MEDITEZE, SA SE CONECTEZE LA EI INSISI. "Being connected with your Self will give you the courage to act even in risky situations because you'll know, no matter what happens, that you'll be fine. Even though everything around you may change — how much money you have, whether you have a job, whether you're married, and so on — your Self will still be there, observing." ++++ http://blogs.hbr.org/bregman/2012/12/try-meditation-to-strengthen-y.html Parerea mea este ca aceasta este atitudinea potrivita vremurilor pe care le traversam. Am intalnit multi manageri stresati de riscul la care se expun (ei si pozitia pe care o detin, dar si compania) cand iau decizii. Mai mult decat atat, am intalnit si mai multi manageri care prefera sa nu ia decizii. Pe principiul, daca nu fac, nu gresesc.  Nu stiu cat de deschisi sunt managerii din Romania la astfe

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc...  Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum