Word of Mouth

Am auzit despre milionarii tristi; am intalnit si persoane care se pling constant de lipsa banilor, a unei case, masini sau mai stiu eu ce... Multi dintre noi am fost educati ca succesul este telul suprem, ca trebuie sa progresam, sa trecem de la statul in chirie la statutul de proprietar, de la un job entry level la o pozitie de coordonare...
Exista nenumarate sabloane si modele de viata - ca sa le spun asa; modele de viata implinita, viata must have...
Si cati dintre noi nu am ajuns sa luptam pentru o astfel de viata doar ca sa ii multumim pe altii, crezand de fapt ca ne multumim pe noi si ca ne urmam visul...
Cati am alergat dupa un vis care s-a dovedit a fi fals, fara consistenta...
Cati nu am atins obiective si ne-am dat seama ca nu ne aduc NOUA fericire...
DAR mare este bucuria celor care stand pe canapea si ascultand o muzica frumoasa intr-o zi isi dau seama ca au lasat in urma viata condusa de ego, cum frumos spune Deepak Chopra, si isi dau seama ca au gasit atat de multe in ei insisi si ca nu mai au nevoie de un strat exterior plin de succes.

O sa impartasesc pe aceasta tema un paragraf referitor la viata care nu este condusa de ego:

daca toata munca pe care ai depus-o nu ti-a adus ce iti doreai, cauta o noua motivatie;
daca nu ai destul, cauta in tine;
daca visul tau esueaza si vezi ca a fost o iluzie, gaseste un vis care ti se potriveste;
daca nu esti sigur de ceva, detaseaza-te de situatie pana iti regasesti echilibrul;
nu esti dezechilibrat nici de succes, nici de esec; cursul vietii le aduce pe amandoua ca stari temporare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza... Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situ

Citiți mai multe

Ma bucur sa vad tot mai des in publicatii de business articole care incurajeaza liderii si managerii sa ...MEDITEZE, SA SE CONECTEZE LA EI INSISI. "Being connected with your Self will give you the courage to act even in risky situations because you'll know, no matter what happens, that you'll be fine. Even though everything around you may change — how much money you have, whether you have a job, whether you're married, and so on — your Self will still be there, observing." ++++ http://blogs.hbr.org/bregman/2012/12/try-meditation-to-strengthen-y.html Parerea mea este ca aceasta este atitudinea potrivita vremurilor pe care le traversam. Am intalnit multi manageri stresati de riscul la care se expun (ei si pozitia pe care o detin, dar si compania) cand iau decizii. Mai mult decat atat, am intalnit si mai multi manageri care prefera sa nu ia decizii. Pe principiul, daca nu fac, nu gresesc. Nu stiu cat de deschisi sunt managerii din Romania la astfe

Citiți mai multe

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum

Citiți mai multe