Treceți la conținutul principal
Am revenit la obiceiurile bune si mi-am inceput ziua cu un articol despre lideri informali, despre cat de informale vor fi lucrurile in viitor in corporatii (de la Steve Jobs incoace) si mai ales despre cum anume putem determina angajatii sa traga la caruta intr-un proces amplu de schimbare. 
Acum realizez faptul ca aleg fara intentie doar articolele despre schimbare in aceasta perioada:) 
Una peste alta, preocuparea majora a autorului a ramas pe parcursul articolului motivarea angajatilor intr-un proces de transformare organizationala. Se aduceau in discutie trei exemple/studii de caz. O companie a incercat prin mai multa comunicare interna. Alta prin lideri si comunicare. Alta prin ce a mai ramas... 

Misterul se invartea in jurul angajatilor, iar din punctul meu de vedere autorul nu i-a dat de cap. Si ma gandeam ca o sa se studieze fenomenul "angajat si cum anume il putem determina sa X lucruri pentru companie" in continuare pentru ani si ani de zile. Parca il si vad pe angajat ca pe un cobai care cu ochii lui mici este masurat zilnic, i se vorbeste, i se transmit mesaje motivationale... si evident cercetatorul este unul britanic :)

Poate ca exagerez, insa din punctul meu de vedere un angajat va da 100% sau peste 100% daca este fericit, ii place ceea ce face, este bun la ceea ce face sau banii (multi, multi bani) le inlocuiesc pe toate cele de mai sus. 
Din cate observ in cele mai multe cazuri este alegerea lui, a angajatului. Si cand vorbim despre alegerea jobului, a angajatorului, a faptului ca munceste si ii place ce face desi nu castiga multi bani, a faptului ca banii vin dar nu ii place ce face si tot asa. Lucru care se aplica si cand vorbim despre o organizatie care este intr-un proces de transformare. Chiar daca schimbarea porneste de la varf si GM-ul este un exemplu, comunica, faciliteaza schimbarea si restul oamenilor-cheie acorda suport, comunicarea interna exista, oamenii inteleg ce se intampla si mai ales de ce, exista transparenta... Angajatii vor acorda suport si se vor alia in procesul de transformare daca vor simti ca este ok pentru ei, ca este in avantajul lor, ca are sens pentru ei, nu doar pentru ca mesajul suna bine, noile valori sunt mult mai cool decat anterioarele si tot asa.

Am intalnit de multe ori in articole imaginea angajatului care daca este momit cu o bombonica merge in dreapta sau in stanga. O va face insa pentru ca vrea el, pentru ca are nevoie de bombonica sau va alege sa refuze bombonica cu riscurile sau avantajele de rigoare - are grija la kilogramele in plus :) Si aici imi place sa cred ca prietenii inteleg gluma.





 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Astazi am luat contact cu un afis de campanie electorala. Culoarea de fundal: ciclam, font-urile: indraznete, poza: o doamna cu o freza naturala si care sfideaza fixativul, cadru strans si o bluza casual, sloganul: Mai mult pentru tine!  Mi-a atras atentia deoarece imi era proaspata imaginea afiselor din Bucuresti. Acelasi albastru-gri, costume negre si apretate, zambete fortate si mesaje care suna la fel de ani de zile.  Nu stiu nimic despre Frau Xulescu de pe afis insa stiu sigur ca desi stau de doar doua zile in acest oras mi-a atras atentia din prima. Si nu este vorba despre amplasamentul afisului, pentru ca langa se afla promovata si cea mai noua crema de corp si cea mai buna paine de la Billa, ci despre comunicare!!!! despre modul in care vorbesc culorile, cuvintele si imaginea.  
De fiecare data cand ceva nu functioneaza pare ca intoarcerea la baza, la acele mici ritualuri care de fiecare data functioneaza reprezinta cea mai buna solutie. O lingura de faina si brusc sosul de ingroasa, putina soda pe pata si brusc dispare, o noua frizura in cazul doamnelor si parca kilogramele in plus nu mai sunt asa de apasatoare, un dus fierbinte dupa o zi lunga si parca viata nu e mai brusc asa de grea; Cred ca fiecare are propria reteta sau ar fi bine sa isi gaseasca una :) In cazul meu pare ca o meditatie ajuta de fiecare data cand banii nu sunt suficienti, cand mintea e plina de ganduri si nu e loc de invatat, cand sarbatorile bat la usa si ne dorim sa fie totul perfect, desi stim ca nu suntem perfecti, cand se apropie un nou examen si presiunea e tot mai mare, cand desi am zis ca o sa ne spunem ce avem de spus, parca tot mai usor comunicam cand se umple paharul si ajungem la limita... Vine cu timpul, cu varsta, cu exercitiu, prin experimentat diferite solutii, dar imp...