Treceți la conținutul principal
Cum masuram experienta de viata? in ani, in relatii, in castig financiar, numar de case, ani de munca, prieteni, in cate experiente negative am avut, lectii de viata, pierderi si pagube, in decese, boli?

De ieri incoace la asta ma gandesc. De fapt ca sa va zic sincer, de fiecare data cand un adult imi zice intr-o discutie ca-s tanara si nu am destula experienta de viata si de aia vad lucrurile cum le vad, ma cam enervez. Este o regula nescrisa? Este varsta, respectiv perioada traita pe acest Pamant singurul criteriu care conteaza? Eu cred ca nu. Am vazut copii care inteleg viata mult mai bine decat multi "veterani"... si nu ma refer la folosit un IPad sau alte chestii de genul acesta, ci la faptul ca au intuitia dezvoltata, vad lucruri pe care noi, oamenii ocupati, nici nu le mai sesizam, inteleg mai mult decat credem noi ca poate un caput care incape intre doua palme...

Hai sa nu mai gandim in clisee si o zi racoroasa sa avem!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...
A fost frumos sa descoperim impreuna 'Fericirea de dupa granita'. Cine este curios sa citeasca si nu a primit cartea sau nu a ajuns la petrecerea noastra, este invitat la interactiune.Lista mesagerilor, adica a celor dispusi sa impartaseasca cartea si sa o imprumute este actualizata. Nu va fie teama si scrieti un mail, imprumutati cartea si deveniti la randul vostru mesager   :)