Treceți la conținutul principal
Ieri am fost pentru prima data anul acesta la ski si a fost o surpriza sa constatam lipsa de zapada, chiar si in Austria... Dar oamenii si-au facut treaba, am avut destula zapada artificiala combinata cu gheata, iar eu am contribuit la nivelarea ei :)) cu datul meu stil ''Plug'' :)) Sotul meu se minuneaza de fiecare data ca am supravietuit si de data aceasta si nu mi-am rupt nimic si nu m-a omorat nimeni pe partie. Eu sunt mai relaxata decat par si plutesc pe partie ca o frunza pe apa :)) Adevarul este ca nu depun eforturi suplimentare sa invat sa ma dau mai bine si momentan sunt multumita cu cat investesc in acest sport, material, ca efort si timp. Dar cine stie, la anul cand o sa reusim sa ne facem o adevarata vacanta la ski poate o sa ma perfectionez :)

Este interesant si pentru mine cum fac selectia intre activitatile la care chiar imi doresc sa excelez si cele la care nu. Este si mai interesant sa vad ca exista oameni, precum iubitul meu sot, care isi doresc sa exceleze in general. Cateodata cand ma uit in urma si vad cat eram de perfectionista si eu, ma gandesc daca nu cumva aceasta ''relaxare'' este de fapt o delasare?  Tot eu imi raspund si imi dau seama ca a fost o alegere: sa ies dintr-o presiune pe care mi-am exercitat-o singura ani de zile. Recunosc ca nu depun acelasi efort si interes in toate activitatile pe care le desfasor. Pare ca au prioritatea lucrurile pe care le fac cu drag de fiecare data (skiul face parte din ele insa poate pentru ca este mai rar decat gatitul de pilda, nu depun aceeasi pasiune :))) Poate ca si efortul depus variaza in functie de momentul vietii. Poate ca acum cativa ani buni cea mai mare parte de efort era dedicata scrisului, acum ea este dedicata invatarii unui limbi noi. In mintea mea ma joc aproape clipa de clipa cu cuvinte in germana si noi asocieri si conjugari de verbe. Poate ca acum cativa ani depuneam un efort considerabil in pictat si acum am ales sa petrec cat mai mult timp invatand noi lucruri despre spiritualitate, practici spirituale, carti pe subiect, cristale...

Pot sa aflu multe lucruri despre mine prin modul in care imi investesc timpul intr-o anumita directie. :) Sper ca in viitor sportul sa faca mai mult parte din viata mea in afara celor 10 minute de Yoga sau gimnastica dinainte sa plec la treaba de dimineata...Pare ca totul este despre Timp...Chiar de curand am vazut un timp si mesajul a fost ca omenirea se ghideaza astazi doar in functie de timp. Revenind, chiar radeam cu Leo intr-o zi ca o sa ne invatam copiii ca fiecare lucru material pe care si-l doresc in plus inseamna mai mult timp pentru mami si tati la lucru, deci timp fara mami si tati si poate asa o sa ii motivam sa isi doreasca timp impreuna cu familia si nu lucruri materiale :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza...  Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situ
Ma bucur sa vad tot mai des in publicatii de business articole care incurajeaza liderii si managerii sa ...MEDITEZE, SA SE CONECTEZE LA EI INSISI. "Being connected with your Self will give you the courage to act even in risky situations because you'll know, no matter what happens, that you'll be fine. Even though everything around you may change — how much money you have, whether you have a job, whether you're married, and so on — your Self will still be there, observing." ++++ http://blogs.hbr.org/bregman/2012/12/try-meditation-to-strengthen-y.html Parerea mea este ca aceasta este atitudinea potrivita vremurilor pe care le traversam. Am intalnit multi manageri stresati de riscul la care se expun (ei si pozitia pe care o detin, dar si compania) cand iau decizii. Mai mult decat atat, am intalnit si mai multi manageri care prefera sa nu ia decizii. Pe principiul, daca nu fac, nu gresesc.  Nu stiu cat de deschisi sunt managerii din Romania la astfe

Viata

Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc...  Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum