Treceți la conținutul principal
Astazi mi-am inceput ziua urmand unul dintre multele sfaturi date de Dalai Lama si anume: petrece niste timp singur in fiecare zi. Este o dimineata nehotarata in Graz. Desi e iulie afara pare un trecut septembrie :) Ploaua si e racoare, pasarelele canta, au sunat clopotele de la biserica, am auzit si un copil plangand insa habar nu am de unde vine plansul lui ca printre vecini nu avem tineri parinti si la noi in casa miroase a lemn ars si aer proaspat :) Dupa o cafea, o sesiune de Reiki si cateva flashuri cu momente recente, stateam si ma gandeam la cum au evoluat lucrurile in viata mea si implicit si a iubitului meu din iarna incoace... Atunci am calatorit in Romania singura, pe o vreme total nefavorabila, orbita efectiv de telul meu. Da, am avut in minte un obiectiv foarte important si se pare ca a fost un moment declansator in viata mea. Poate pentru ca aveam nevoie de o reconectare la locul natal, poate pentru ca mi-a facut bine sa ma revad cu oameni dragi, poate pentru ca am stat 3 zile cu mentora mea... 

Au urmat apoi cateva luni in care am luat niste decizii cat poate nu am luat in ani. In cateva luni am reusit sa imi rezolv niste intrebari interioare pe care nu le-am descifrat sau, mai trist, FORMULAT ani de zile. In acest scurt timp, mi-am recapatat increderea in viata cred. Am tot stat si m-am intrebat si cred ca totul se reduce la asta de fapt, la increderea pe care o ai in cel de langa tine, in viata in general, in ideea ca orice iti doresti si lucrezi activ pentru a se materializa chiar... se implineste :))) Oricine vrea sa imi demonteze teoria asta poate sa stea langa mine si sa trancaneasca cat vrea ca nu ma poate convinge si intoarce din drum. Am simtit-o si o simt pe pielea mea zi de zi. Vrei sa traiesti o viata extraordinara? (a nu se uita ca acest "extraordinar" pentru mine inseamna ceva) Revenind la intrebarea "Vrei sa traiesti o viata extraordinara?" Doreste-ti in primul rand si apoi fa ceva in acest sens. Einstein definea "nebunia" ca pe: doing the same thing over and over aganin and expecting different results. 

Asa am ajuns si eu in acest punct in care ma minunez efectiv la cum reusim :) Mi se pare ca am fost purtati pe palme de cineva si am reusit astfel sa trecem prin toate incercarile si sa obtinem tot ce ne-am dorit. Interesant este faptul ca atunci cand ne aflam in impas timpul pare sa treaca mult mai greu, apare si oarece stare de incordare, iar acum cand am reusit sa trecem peste toate obstacolele mi se pare ori ca ne-am organizat extraordinar de bine si sunt mandra de noi doi in conditiile in are lucram amandoi muuult timp, ori ca dorinta si increderea noastra ca vom reusi au fost mult mai puternice decat obstacolele ori ca pur si simplu facem o echipa buna, ori ca e important sa ne dorim amandoi la fel de mult... Dar acum efectiv ma simt usoara si bucuroasa. Ma uit in spate si admir precum un zidar ce am construit impreuna in perioada asta si am toata increderea ca vom duce constructia mult mai departe :) Am reusit si de data asta sa tranform un post in ceva "despre noi" :))) pornind de la o tema generala. Tot ce vreau sa transmit este ca dorintele ni se implinesc daca ne dorim cu adevarat :) Poate cei care ma cunosc de mai multi ani si care au trait alaturi de mine ca prieteni, colegi de lucru, amici etc vad diferenta. Acum revin la acel "extraordinar" atat de diferit pentru fiecare dintre noi cu care "masoara" fiecare. Insa eu cred ca cea mai buna masuratoare ne-o facem noi insine pentru ca doar noi stim cum ne simtim in interior :) acolo unde nu vede nimeni altcineva :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Astazi am luat contact cu un afis de campanie electorala. Culoarea de fundal: ciclam, font-urile: indraznete, poza: o doamna cu o freza naturala si care sfideaza fixativul, cadru strans si o bluza casual, sloganul: Mai mult pentru tine!  Mi-a atras atentia deoarece imi era proaspata imaginea afiselor din Bucuresti. Acelasi albastru-gri, costume negre si apretate, zambete fortate si mesaje care suna la fel de ani de zile.  Nu stiu nimic despre Frau Xulescu de pe afis insa stiu sigur ca desi stau de doar doua zile in acest oras mi-a atras atentia din prima. Si nu este vorba despre amplasamentul afisului, pentru ca langa se afla promovata si cea mai noua crema de corp si cea mai buna paine de la Billa, ci despre comunicare!!!! despre modul in care vorbesc culorile, cuvintele si imaginea.  
Astazi am dat peste un sfat foarte simpatic si util pe hbr.org. Keep Your Network Active Creating a broad and productive network is an accomplishment. But the work doesn’t stop there. To sustain the connections you’ve made, you need to nurture those relationships. Here are three ways to keep in regular contact: Share information. If you know someone is interested in a certain subject, find a good article or podcast that applies and forward it to her. Be a bridge. Act as a link between two members of your network who share an interest but wouldn’t normally connect with each other. Make a human connection. Send e-mails saying, “Thanks,” “Congratulations,” “I’m sorry for you,” or whatever is appropriate and genuine. Small, human touches are important.