Treceți la conținutul principal
Suntem cei mai norocosi oameni din lume pentru simplul fapt ca avem aceasta priveliste :d Vecinul nostru este o firma de arhitecti, ingineri constructori sau ceva de genul asta care au  si aceasta gradina, simpla si foarte simpatica in orice anotimp. 

Am crescut la bloc, am batut mingea in spatele blocului, m-am ascuns prin praf, parcuri de cartier si blocuri in constructie, deci sunt obisnuita cu marile cladiri pe care mi le inchipui ca niste cutii de chibrituri in care fiecare familie e un bat :) dar pot zice ca m-am obisnuit si cu izolatul intr-o zona nu atat de populata de blocuri, departe de strada... 

Nu stiu cat de mult conteaza ambalajul, blocul, parcul de langa sau absenta lui, ci cat conteaza cum te simti tu acolo. Poate ca in timp inclusiv aceste detalii te fac sa te simti ok sau nu, sanatos si linistit sau nu... dar 80% conteaza cum te simti tu in cutia ta de chibrituri sau in vila ta de lux... :) Viata e simpla si totusi atat de plina de detalii... "Casa mea" sau "a ta".. " a noastra".... "Cu chirie" sau "proprietar"... toate sunt detalii sub care ne ascundem uneori precum niste struti care daca si-au bagat capul in nisip cred ca nu ii mai vede nimeni :))) Asa facem si noi uneori. Dar cea mai buna terapie este infruntatul ;) acestor detalii care ascund tot felul de temeri...normale de altfel :)

 Pana atunci ma bucur de aceasta priveliste :D si ma pregatesc sa o revad poate pe cea de "acasa din Romania" avand probabil frisoane si nostalgii... ca de fiecare data de altfel, desi casa aia nu mai e de mult a mea, din momentul in care am iesit pe usa si am plecat catre aeroport...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
Astazi am dat peste un sfat foarte simpatic si util pe hbr.org. Keep Your Network Active Creating a broad and productive network is an accomplishment. But the work doesn’t stop there. To sustain the connections you’ve made, you need to nurture those relationships. Here are three ways to keep in regular contact: Share information. If you know someone is interested in a certain subject, find a good article or podcast that applies and forward it to her. Be a bridge. Act as a link between two members of your network who share an interest but wouldn’t normally connect with each other. Make a human connection. Send e-mails saying, “Thanks,” “Congratulations,” “I’m sorry for you,” or whatever is appropriate and genuine. Small, human touches are important.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
De fiecare data cand ceva nu functioneaza pare ca intoarcerea la baza, la acele mici ritualuri care de fiecare data functioneaza reprezinta cea mai buna solutie. O lingura de faina si brusc sosul de ingroasa, putina soda pe pata si brusc dispare, o noua frizura in cazul doamnelor si parca kilogramele in plus nu mai sunt asa de apasatoare, un dus fierbinte dupa o zi lunga si parca viata nu e mai brusc asa de grea; Cred ca fiecare are propria reteta sau ar fi bine sa isi gaseasca una :) In cazul meu pare ca o meditatie ajuta de fiecare data cand banii nu sunt suficienti, cand mintea e plina de ganduri si nu e loc de invatat, cand sarbatorile bat la usa si ne dorim sa fie totul perfect, desi stim ca nu suntem perfecti, cand se apropie un nou examen si presiunea e tot mai mare, cand desi am zis ca o sa ne spunem ce avem de spus, parca tot mai usor comunicam cand se umple paharul si ajungem la limita... Vine cu timpul, cu varsta, cu exercitiu, prin experimentat diferite solutii, dar imp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe