Astazi dupa job am avut sansa sa merg sa pictez in liniste in gradina... si chiar m-am simtit cea mai norocoasa fata din lume pentru acest fapt...si fara sa am un plan anume, fara sa am o anumita idee, chiar m-a intrebat mama daca am ceva anume in minte ce vreau sa pictez si i-am zis ca ..."o sa mi se arate mie acolo:))"...si mi s-a aratat si acum cand ma uit la el imi dau seama ca este noua mea viata si noua ordine din viata mea. Uneori lipsita de logica, cu cerul, soarele si curcubeul sub iarba si flori, avand mereu un loc special acordat iubirii :), cu radacini care se prind tot mai adanc in locul asta, cu ochi care privesc de fiecare data cu acelasi interes natura, cu bani care vin si pleaca si care au pur si simplu alt loc in viata mea fata de anii trecuti, cu sentimentul ca uneori sunt o tinta... intr-un mod pozitiv, negativ, depinde de zi :p...iar piatra funerara este inspirata de o lucrare pe care am vazut-o de curand intr-un parc de sculpturi si care mi-a ramas in minte pentru mi-a placut ffff mult ideea, mai ales pentru ca eu am descoperit relativ recent conceptul de "umbra"... La vie en rose pe scurt :D
Imi amintesc de perioada adolescentei si "grijile" pe care le aveam. Un examen, un cos iesit pe fata fix inainte de intalnire, o cearta cu parintii pe tema banilor de buzunar sau de spatiul privat... Au trecut anii si imi vine sa rad in hohote cand ma gandesc. Uneori imi vine sa pling in hohote cand imi dau seama ca lumea adultilor nu este mereu la fel de amuzanta cum este cea a copiilor. Asa imi vine uneori sa ma intorc la scoala, sa fiu copil, sa-mi faca buni o supa cu galusti buna si sa ma lase in camera mea cu o carte in mana sa o tocesc... Cand eram copil cred ca mi-am imaginat viata in nenumarate feluri. Nu stiu cat la suta din imaginatia mea a devenit si realitate. Uneori viata m-a surprins in cele mai minunate feluri, alteori m-a izbit si trezit la realitate cu o galeata de apa rece, ca pana la urma de fiecare data sa se indure de mine si sa-mi ia capul in maini, m-a iertat precum o mama si mi-a dat putere sa merg mai departe. Pablo Picasso spunea asa de frum...
Comentarii