Treceți la conținutul principal
Pentru mine este fascinant de fiecare data cand imi dau seama cat de adaptabil este OMUL si ce minune reprezinta de fapt crpul nostru, cum absolut fiecare parte, mica sau mare, conteaza! Ma minunez de asemenea de cat de repede ne obisnuim cu fericirea, iubirea, durerea, dieta, regimul, medicamentele, drogurile... Cat de repede ne putem crea noi si noi obiceiuri, trezitul la o anumita ora, mancatul la o anumita ora... Cat de repede organismul nostru "inchide fabrica" si invata ca in fiecare zi la ora X trebuie sa se odihneasca... Este atat de prietenos si iubitor cu noi in pofida faptului ca de multe ori, de foarte multe ori il ranim, facem excese, il ignoram desi ne vorbeste, ne trimite semnale prin diferite cai...intr-un final prin boli si afectiuni.... 
Am fost invatata la un moment dat sa imi apreciez fiecare parte a corpului si sa ii multumesc in fiecare zi pentru tot ajutorul pe care mi-l ofera, pentru faptul ca este sanatos si pentru ca ma ajuta sa fac atat de multe lucruri minunate... De asemenea am fost invatata sa imi ascult trupul si sa nu sar la cutia cu medicamente de fiecare data cand ma doare ceva ci sa inteleg ce anume am facut si de ce mi-a fost declansata aceasta reactie in corp... Ce vrea de fapt sa imi zica? .... 
Cred cu tarie in faptul ca avem o mare contributie la bolile de care suferim unii dintre noi prin alegerile facute in viata, modul in care traim etc...si cred de asemenea ca avem o la fel de mare putere sa ne vindecam singuri suferintele, fie ca este vorba despre cele emotionale sau cele fizice... :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Maternitate

Cumva experienta maternitatii invita la introspectie. Te face sa te gandesti la propria copilarie, la oamenii care au avut impact asupra ta in timpul scolii, la modul in care au actionat pe parcursul anilor parintii, rudele, prietenii… In cazul multora dintre noi, maternitatea ne ajuta sa vedem lucrurile cu mai multa indulgenta, iubire, ne ajuta sa intelegem in sfarsit alegerile parintilor, de pilda. In cazul altora, maternitatea si ulterior rolul de parinte este un declansator pentru reactii de genul “nu vreau sub nici o forma sa fiu precum mama/tatal meu”.   Ajungi sa iti pui intrebari care inainte nu isi aveau rostul, legate de viitor, de “mostenirea” pe care o lasi in urma, de modul in care te vor percepe urmasii. “Cum vrei sa isi aminteasca despre tine copilul tau?” vrei sa te stie mereu zambind, alergand intre job si casa, ingandurata? Vrei sa stie mai degraba gustul fursecurilor pe care le faceai ca prin minune sau faptul ca nu exista vreme care sa va tina i...