Treceți la conținutul principal
De ce este important sa ne cunoastem inainte de toate pe noi insine mai bine? Cred ca putem sa strangem impreuna foarte multe raspunsuri pro sa ne cunoastem. Pentru majoritatea este foarte interesant si surprinzator rezultatul. "Cum... nu eram eu cea care vroia sa se casatoreasca? Cum... nu era bine sa fiu competitiva, nu-mi doream sa castig? Cum... nu ma hraneam din X reusite?!"
Inclusiv eu am fost surprinsa sa vad in timp schimbarea intre ce am fost si cum sunt acum - schimbare sau de fapt descoperire a adevaratei eu (prefer sa zic cea de acum, astazi, ora x... intrucat suntem intr-o continua schimbare :)))...?

Si calatoria continua si inca sap! Imi imaginez cum cojesc strat cu strat si mai aflu cate ceva despre mine, ajung la o zona mai profunda, poate mai vulnerabila... ajung la anumite lucruri pe care le-am ascuns de mine... Nu te plictisesti niciodata:)) Si probabil nici nu terminam vreodata. Din copilarie incoace tot strangem material :))

Imi place foarte mult termenul "ecologie" si cred in el. Cred si mai mult in a trai ecologic fata de tot, mediu, oameni si in a fi atenti la modul in care se rasfrang actiunile noastre asupra celorlalti - exista destula literatura si pe tema asta chiar si cateva filme care au pornit de la ideea asta.
Combinate cele doua, cunoasterea de sine si traiul ecologic duc la o viata mai buna, atat pentru noi cat si pentru cei din jur. Daca eu am o zi proasta, de ce sa urlu la prima vanzatoare care imi iese in cale ca sa ma descarc? Sau daca am fost inselata, de ce sa incadrez toti barbatii la categoria ...? Si tot asa...
Ar fi frumos sa traim intr-o lume asa de genul acesta. Si nici nu este nevoie de foarte multe: respect, empatie si iubire :D

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

numa' mama stie....

Au trecut 7 saptamani de cand in viata noastra a aparut Vlad. In tot acest timp in care nici o zi nu este la fel cu cealalta, lucrurile schimbandu-se de la o ora la alta (de fapt cred ca sunt minute sau secunde) de la plansete la rasete, de la relaxare la colici, de la somn la nesomn, de la implinire la neputinta. Nu de putin ori, acest omulet de circa 5 kg a facut KO doi adulti care impreuna cantaresc 140 kg - sotul poarta mare parte din greutate :D La finalul zilei, care de cand sunt parinte, asta inseamna ora 19.00 max 20.00, ma tarasc spre pat, sperand sa prind avans in fata micutului si sa dorm cateva ore neintrerupte. Si ghici ce, ma bucur ca a inchis ochii si pare ca doarme, fac febra musculara incercand sa ma ridic de langa el fara sa simta si pe el il si vad cum face doi ochi maaaaaaaaaariiii care ma privesc pana in adancul sufletului si imi confirma faptul ca NU o sa dorm : ) Impartasesc cu voi cateva lectii invatate de cand sunt mama: • Am mult mai m...
Asa cum povesteam zilele trecute am ajuns intr-un moment zero; am o foaie alba si pot desena ce vreau eu! Daca de multe ori as fi fost overqualified pentru un anumit job sau nu as fi putut sa imi acopar cheltuielile lunare dintr-un job dragut de genul patiser sau bibliotecara, acum nu mai am nici o scuza. Merg intr-un loc in care imi pot creiona o noua identitate, pot da viata unor proiecte pe care nu le-am dezvoltat inca si tot asa.  Toate bune si frumoase dar... CE ANUME VREAU SA FAC?!!  Cei care ma cunosc de mai mult timp stiu ca sunt o persoana foarte organizata si care se impaca foarte bine cu creionul si hartia. Cele mai importante decizii asa le-am luat pana acum. Se ia o foaie de hartie, se imparte in 2 si se scriu avantajele si dezavantajele. Am aplicat aceasta metoda in alegerea facultatii, profesiei, locului de munca, iubire sau cumpararea diverselor obiecte.  Intre timp, o persoana draga, Laura Martin, mi-a daruit un instrument foarte util (articolul ...

Este excelenta un produs al competitivitatii?

S-au implinit 13 ani de la debutul meu in lumea celor care scriu J Un numar care mi-a purtat noroc in aceasta lume a literelor. Marturisesc ca am fost foarte surprinsa la citirea primelor mele texte publicate in VLASTARUL, revista liceului „Spiru Haret“. Am recunoscut cu greu aceasta Miruna-Ioana Nicolae. Mi-am amintit unul dintre textele publicate ca prin vis si m-am felicitat in sinea mea pentru creativitate, insa altele, „poemele in proza“ erau de fapt o avalansa de adjective pesimiste, virgule peste virgule, insiruiri de sentimente pesimiste; parea totul scris de un Emo Kid : ) Poate chiar eram un Emo Kid la vremea respectiva si nu imi amintesc exact. Curioasa ce s-a mai intamplat cu aceasta revista am aflat cu ajutorul lui Google ca in iunie 2014 revista "Vlastarul" a castigat Titlul de Laureat la Concursul National de reviste scolare si ca primul numar a aparut la 25 Decembrie 1923.  Revenind, imi place sa citesc din cand in cand total intamplator fragmente...