De cateva zile ma gandesc la iertare. Acum nici nu imi pot imagina lumea si viata impreuna, ma refer la un mediu social, familie, casnicie, prietenie fara iertare. Nici nu stiu sa spun exact de cate ori am gresit fata de CEI MAI dragi si am primit mereu iertarea lor... Cum ar fi fost viata noastra azi daca nu am fi avut aceasta capacitate? Cate clipe minunate ar fi fost ratate, nu ar fi existat? Cateodata cand privesc retrospectiv si realizez ca am gresit si am fost impulsiva si am fost iertata totusi, imi dau seama cat de mare este iubirea pe care mi-o poarta cei din jurul meu. Sa mearga oare mana in mana iertarea si iubirea?! Am invatat ceva despre iertare in ultimii ani si anume ca dezvoltam capacitatea de a ierta in momentul in care suntem la randul nostru iertati si faptul ca iertarea elibereaza - dar nu am spus-o eu, ci altii mult mai avansati :)) ne elibereaza mai ales pe noi, dar si pe cel iertat. De multe ori aud in jurul meu, "De ce sa iert mereu...ce eu sunt ma